Protecția conferită programelor de calculator prin dreptul de autor

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

4. Configurare versus customizare

În domeniul informatic^[13], configurarea unor funcții, instrumente, câmpuri, valori, funcționalități și opțiuni oferite utilizatorului de interfața programului pentru calculator pentru a răspunde nevoilor sale și customizarea programului propriu-zis, prin modificarea codului-sursă, sunt două noțiuni care, deși au o denumire asemănătoare, au o semnificație extrem de diferită.

Pe de o parte, configurarea are ca premisă implementarea programului pentru calculator cu instrumentele de personalizare oferite în interfața programului pentru calculator forma „gata de funcționare” (out-of-box).

Bineînțeles, programul de calculator „gata de funcționare” (out-of-box) poate fi utilizat fără sincope chiar și în lipsa oricăror configurări din partea utilizatorului, așa cum se întâmplă în situația utilizatorului editorului de text Microsoft Word care poate crea cu succes un document adaptat pe deplin nevoilor sale, chiar și în absența personalizării marginilor paginii, fontului, mărimii, culorii, inclinației, aliniamentul ori spațierea caracterelor.

Configurarea este limitată însă la numărul instrumentelor integrate în mod originar de producătorul programului pentru calculator „gata de funcționare” (out-of-box), care stabilește prin intermediul codului-sursă orizontul flexibilității și adaptabilității programului de software la nevoile utilizatorilor finali. Tocmai acest caracter exhaustiv al posibilității de personalizare diferențiază, în esență, configurarea de customizare.

Pe de altă parte, customizarea presupune adaptarea codului-sursă al programului de calculator la nevoile utilizatorului prin accesarea și modificarea limbajului de cod al programului pentru calculator.

Astfel, customizarea trece peste limitele funcțiunilor, instrumentelor, câmpurilor, valorilor, funcționalităților și opțiunilor oferite de interfața programului pe calculator „gata de funcționare” (out-of-box).

În ultimii ani se remarcă o schimbare fundamentală în modalitatea în care utilizatorii percep programele pentru calculator, în special programele software achiziționate de companii pentru derularea activității comerciale.

În acest sens, programele de calculator se customizează chiar de producători pentru clienții profesioniști, în considerarea caracterului special al activității comerciale a acestora, dar și al pieței pe care aceștia activează. În acest sens, la unele programe pentru calculator dezvoltatorii creează interfețe cu funcții multiple, ce permit utilizatorilor diverse configurări.

În schimb, în cazul produselor software de larg consum, precum aplicațiile pentru telefoane inteligente disponibile în așa-zisele magazine de aplicații (app stores), customizarea pentru nevoile fiecărui utilizator tinde spre zero, întrucât, pe de o parte, utilizatorul respectiv nu și-ar permite prețul customizării, iar în al doilea rând aceste aplicații sunt periodic actualizate și customizate de dezvoltatori din proprie inițiativă, pentru a menține competitivitatea produselor respective.

Pentru a înțelege mai bine diferența dintre cele două noțiuni, dar și îmbinarea acestora, un exemplu interesant regăsim în ipoteza configurării unui autoturism nou, când producătorul auto oferă consumatorului posibilitatea de a alege capacitatea cilindrică a motorului, cutie de viteze cu transmisie manuală sau automată, sistemul de tracțiune, culoare, tipul tapițeriei, sistemul audio etc., însă nimic nu împiedică consumatorul ca după achiziție, să procedeze la o customizare propriu-zisă, prin schimbarea motorului.

Această graniță uneori fină între noțiunea de configurare și customizare poate da naștere unor dispute în care se solicită pretenții pentru presupusa încălcare a dreptului de autor privind un așa-zis program de calculator care, în realitate, nu reprezintă altceva decât o configurare permisă de interfața produsului software.

5. Cazuistică

La granița dintre aceste concepte, au luat naștere o serie de dispute atât la nivel național, cât și la nivel internațional, prin care se urmărește asigurarea protecției acordată de dreptul de autor.

În Statele Unite ale Americii, Sergey Aleynikov, unul dintre Vicepreședinții băncii Goldman Sachs din perioada 2007-2009, în ultima zi a mandatului său, a copiat, compresat, criptat și transferat către un server din Germania, sute de mii de linii de cod folosit pentru operațiuni bursiere cu frecvență înaltă^[14], cu scopul de a dispune de acesta ulterior pentru a dezvolta o platformă asemănătoare la compania Teza Technologies LLC, unde obținuse o poziție similară.

Goldman Sachs achiziționase însă porțiuni ale respectivului cod-sursă încă din anul 1999 pentru aproximativ 500 milioane dolari, ulterior dezvoltând codul și luând măsuri de protecție a acestuia, inclusiv prin acorduri de confidențialitate, codul nefiind făcut public niciodată. Sergey Aleynikov a fost găsit vinovat de obținerea ilegală a codului-sursă, fiind condamnat pe data de 18 martie 2011 la 97 de luni de închisoare^[15].

Într-o cauză foarte asemănătoare, în noiembrie 2010, Samarath Agrawal, un fost agent economic al Société Générale, a fost găsit vinovat de obținerea ilegală a codului-sursă folosit în operațiunile bursiere cu frecvență înaltă de bancă, sustras prin imprimarea a sute de pagini cuprinzând codul sursă cu scopul de a folosi programul la un competitor al băncii^[16].

În anul 2010, compania 2FA Technology a formulat o acțiune civilă^[17] împotriva Oracle Corporation și Oracle Systems Corporation (fostă Passlogix), pentru obținerea ilegală a unor secrete comerciale și încălcarea unor clauze contractuale prin sustragerea codului-sursă al programului 2FA (two-factor authentication) și incorporarea acestuia în produse Passlogix, care au fost vândute ulterior de Oracle, după achiziționarea Passlogix. În data de 31 ianuarie 2011, s-a solicitat suspendarea a procesului până la soluționarea definitivă a unei moțiuni depuse anterior de Passlogix într-o altă cauză.

Într-o altă speță^[18], se arată că Google a copiat specificațiile de design ale cel puțin 37 din cele 166 interfețe de programare din programul Java Development Kit Version 5 pentru librăriile Android și codul-sursă Java, protejat prin drept de autor. La acest moment, circa un miliard de calculatoare și circa trei miliarde de telefoane mobile folosesc aplicații Java. Google a evitat acuzația încălcării drepturilor de autor prin apărarea conform căreia programatorii săi au creat programe pentru calculator originale care implementează exclusiv funcționalități Java, fără a copia codul-sursă al programului pentru calculator.

La nivelul Uniunii Europene, într-o dispută^[19] născută între Asociația pentru Protecția de Software și Ministerul Culturii din Republica Cehă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că interfețele sunt părți ale programului pentru calculator care asigură interconexiunea cu utilizatorii pentru a permite deplina funcționare a acestora.

În această cauză, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că interfața grafică cu utilizatorul nu permite reproducerea acestui program pentru calculator, ci constituie doar un element al acestui program prin intermediul căruia utilizatorii exploatează funcționalitățile acestui program.

Așadar, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că această interfață nu constituie o formă de exprimare a unui program pentru calculator și că, prin urmare, nu poate beneficia de protecția specifică prin dreptul de autor asupra programelor pentru calculator.

Într-o dispută similară, între SAS Institute și World Programming^[20], Curtea de Justiție a Uniunii Europene reține că nici funcționalitatea unui program pentru calculator, nici limbajul de programare și nici formatul fișierelor de date utilizate în cadrul unui program pentru calculator, pentru a exploata anumite funcții ale sale, nu constituie o formă de exprimare a acestui program.

În opinia Curții, „A admite că funcționalitatea unui program pentru calculator poate să fie protejată prin dreptul de autor ar însemna să se ofere posibilitatea de monopolizare a ideilor, în detrimentul progresului tehnic și al dezvoltării industriale”.

De altfel, în interpretarea considerentelor Curții de Justiție a Uniunii Europene, literatura de specialitate a opinat că „prin raportare la legislația în materie atât europeană, cât și internațională, funcționalitatea unui calculator, limbajul de programare, grafica de utilizator, precum si formatul în care sunt exploatate anumite părți din calculator spre a obține anumite funcții, nu pot fi considerate moduri de exprimare ale unei idei ce stă la baza unui program pentru calculator. Iar a accepta protejarea funcționalității unui program pentru calculator poate duce la crearea de monopoluri pe piață, iar astfel se va opri avansul tehnologic în domeniu”^[21], opinie pe care o împărtășim pe deplin.

În jurisprudența internă, se remarcă încercarea obținerii protecției conferită programelor pentru calculator de dreptul de autor, prin înregistrarea unor presupuse „programe pentru calculator”, care nu întrunesc elementele componente pentru a atrage protecția oferită de lege, în Registrul Național al Programelor pentru Calculator, prin intermediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor („ORDA”).

Practica judiciară recentă^[22] a reținut în mod expres că înregistrarea la ORDA nu este susceptibilă de a dovedi îndeplinirea condițiilor pentru ca un program de calculator să reprezinte o opera protejată ca atare de lege, respectiv „Reclamanta a înregistrat la ORDA programul pentru calculator denumit magazin online, de tip aplicație utilitară, astfel cum rezultă din certificatul emis de ORDA. […] Nu există elemente care să confere individualitate conceptuală site-ului, să imprime originalitate, să îl facă recognoscibil printr-o amprentă specifică”.

Tot în jurisprudența internă, remarcăm un litigiu născut la granița dintre aceste noțiuni, având ca premisă utilizarea și operarea unui strung cu comandă numerică, prin introducerea de comenzi numerice în programul de calculator industrial integrat de producător în strung pentru executarea operațiunilor de strunjire a pieselor, în cadrul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Calibrările manuale (reglarea turației, avansului, schimbarea uneltei așchietoare etc.) ale strungului clasic au dispărut odată cu apariția comenzii numerice în anul 1952, moment din care, raportat la criteriul gradului de automatizare, strungurile cu comandă numerică reprezintă categoria cea mai performantă.

Astfel, strungul cu comandă numerică este format din strungul propriu-zis si un echipament de comandă numerică cu calculator. Echipamentul de comandă numerică are la bază un program de calculator, interconectat cu strungul propriu-zis prin echipamente auxiliare specifice.

Comenzile pentru strungul cu comandă numerică s-au standardizat pentru a reda coordonate spațiale, lungimea așchierii, viteza de avans a așchierii, turația etc. De asemenea, echipamentele de comanda numerică în prezent includ interfețe de „dialog” între utilizator și programul de calculator ce operează strungul cu comandă numerică, utilizatorul având libertatea de a seta coordonatele sus-amintite în funcție de necesitățile de așchiere.

În aceste condiții, comenzile numerice de calibrare a strungului cu privire la care s-a invocat dreptul de autor, nu reprezintă altceva decât o configurare a parametrilor strungului cu comandă numerică în sensul individualizării unor opțiuni și funcții preexistente în programul de calculator integrat pentru efectuarea operațiunii de strunjire în linie cu specificul piesei de strunjit.

Astfel de configurări ale programului de calculator nu sunt protejate prin drept de autor, conform articolului 73 alineatul (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, „Ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfețelor sale, nu sunt protejate”.

Protecția conferită programelor de calculator prin dreptul de autor are ca scop protejarea investițiilor în dezvoltarea de soluții software aplicate, asigurarea progresului tehnologic și crearea unui comportament legitim și loial într-un mediul de afaceri performant însă obiectul proiecției presupune întrunirea mai multor elemente cheie, de multe ori neîndeplinite de cei care se pretind titulari ai dreptului de autor.