Proiectul de Lege pentru organizarea și funcționarea DIICOT

Ministerul Justiției supune dezbaterii publice Proiectul de Lege pentru organizarea și funcționarea DIICOT.

Propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiției, str. Apolodor, nr. 17, sector 5, București, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro.

„Modificările sunt în sensul de a face din DIICOT, care e tot o structură specializată, în oglindă, ceea ce este și DNA-ul — le dăm o poliție judiciară, nu știu dacă este o veste bună pentru toată lumea, dar ei trebuie să poată funcționa exact așa cum funcționează și DNA-ul. Am umblat un pic la competențe pe anumite materii… nu vreau să devansez, proiectul este pe site, este în consultare, ceea ce înseamnă că nu este definitivat„, a spus ministrul justiție, Raluca Prună, citată de Agerpres.

În Expunerea de motive a respectivului Proiect regăsim:

„Modificările vizate vor conduce la o mai bună capacitate și viteză de răspuns, consecutivă întăririi capacității operaționale pe elemente cheie: analiza operațională a informațiilor, capacitatea de dezvoltare a investigațiilor financiare pentru lipsirea grupărilor criminale de produsul infracțional și pentru urmărirea circuitelor de finanțare a activităților teroriste, a grupărilor teroriste și a teroriștilor individuali, identificarea si anihilarea atacurilor informatice cu impact major.

[…]

Evoluția fenomenului criminalității grave în general și a celei organizate, respectiv a terorismului în special, impun o permanentă vigilență din partea autorităților statului și adaptare a structurilor de combatere, astfel încât intervenția acestora să fie una promptă și eficientă.

I. Prezentul proiect de act normativ își propune reformarea DIICOT pe trei componente distincte:

1. a) management, întărirea și eficientizarea funcției de conducere,
2. b) organizarea internă și funcționarea direcției raportat la noile necesități de investigare și analiză a fenomenului infracțional reprezentat de criminalitatea organizată;
3. c) urmărirea penală, întărirea eficacității acesteia prin întărirea capacității de efectuare a investigațiilor financiare, utilizarea lărgită a analizei operative (tactice) și de nivel strategic și, prin completarea personalului direcției cu lucrători de poliție judiciară în acest sens, precum și pentru desfășurarea activităților prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum a fost recent modificat.

Prezentul proiect reia, totodată, o parte din prevederile deja în vigoare și le consolidează în aspectele care își mențin actualitatea. În plus, având în vedere faptul că o parte din aspectele privind organizarea și funcționarea acestei structuri există în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a optat pentru varianta cuprinderii în acest din urmă act normativ exclusiv a aspectelor care vizează funcționarea colegiului de conducere, adunarea generală a procurorilor, selecția procurorilor și organizarea interviului în vederea numirii în cadrul direcției, bugetul, organizarea departamentului economico-financiar și al celorlalte compartimente funcțional-administrative, urmând ca  în legea specială de organizare și funcționare a DIICOT să fie cuprinse celelalte aspecte, precum  prerogativele de conducere ale șefului direcției, numirea și revocarea procurorilor din cadrul direcției, organizarea internă.

II. Organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

A. Cu privire la management și funcția de conducere

Motivarea și funcția de control constituie două dintre direcțiile prin care managementul poate asigura atingerea și conservarea parametrilor de eficiență propuși în exercitarea unei funcții de conducere. Cele două direcții sunt exercitate în mod direct asupra resursei umane existente, precum și a celei care poate fi atrasă în scopul atingerii obiectivelor propuse. În cadrul structurilor ierarhic ordonate, precum unitățile de parchet, funcția de control este intrinsecă, aceasta realizându-se conform legii, în condițiile Codului de procedură penală, în activitatea de urmărire penală. La unitățile de parchet specializate, precum DIICOT, funcția de control  are și o valență specială racordată la selecția, instruirea și performanțele procurorilor care activează în cadrul structurii. În acest context, conducătorului structurii îi revine sarcina de a conduce în mod direct activitatea de selecție a personalului, indicarea criteriilor de performanță specifice raportate la competența specială acordată direcției prin lege și prin urmare, acestuia trebuie să-i revină și posibilitatea de a observa conformitatea sau lipsa acesteia în  raport de fiecare procuror  și activitatea acestuia din cadrul direcției.  Revocarea din funcția de procuror în cadrul unei structuri specializate constituie o consecință a neîndeplinirii unor parametri de performanță specifici acestei structuri și nu o lipsă de performanță generală, aceasta din urmă fiind sancționată prin alte dispoziții ale legii. Prin urmare, pentru asigurarea unei simetrii legale, atât pentru numirea în funcție, cât și pentru revocarea din funcția de procuror în cadrul structurii specializate, este necesar ca aceste prerogative să fie exercitate de către conducătorul structurii specializate,  procurorul șef al DIICOT, acest lucru fiind propus prin proiectul de act normativ.

Exercițiul acestei prerogative contribuie la încărcarea de conținut a funcției de control în exercitarea managementului, asigurând menținerea unor indicatori de performanță generală și specială, atât pentru structura specializată ca întreg, cât mai ales pentru fiecare dintre membrii ei.

Nu în ultimul rând, prin funcția de control se asigură premisele unei planificări și coordonări performante a resursei umane, fapt ce contribuie decisiv și la atingerea performanțelor specifice unei structurii specializate în combaterea unor fenomene infracționale cu consecințe grave pentru societate, reprezentate de criminalitatea organizată transfrontalieră, terorismul criminalitatea informatică etc.

Întărirea capacității de conducere  a procurorului șef al DIICOT, prin transferul unora dintre prerogativele acordate în prezent de lege procurorului general este menită a consolida autonomia funcțională a  DIICOT ca structura specializată raportată la nevoile proprii ale acestei direcții, derivate în primul rând din specificitatea urmăririi penale pe care o structura o efectuează, respectiv urmărire penală proprie în raport de toate infracțiunile date în competență, conform legii, particularitățile anchetelor care reclamă o nevoie specială privind recrutarea personalului și  pregătirea profesională a procurorilor în utilizarea tehnicilor speciale de investigare, a procedeelor probatorii și nu în ultimul rând necesitatea asigurării bazei materiale și logistice distincte (unitate de analiză, baze de date etc.).

Astfel, art. 4 alin.(1) preia textul anterior și prevede că DIICOT este condusă de un procuror șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. În plus față de reglementarea anterioară, textul art.4 din prezentul proiect arată că în activitatea sa procurorul șef al direcției este ajutat de doi procurori șefi adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

O a doua funcție de procuror șef adjunct, apare ca fiind necesară în completarea managementului direcției pentru asigurarea unei mai eficiente repartizări a responsabilităților subsidiare ce țin de conducerea activităților operative și neoperative din cadrul direcției. Este de menționat că textul propus preia modelul de conducere propus și realizat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în continuare DNA, – a se vedea art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Alin.(3) al art.4 din proiect conferă și procurorului șef al direcției prerogativa de control asupra procurorilor din subordine, context menit să întărească alături de prevederile art. 6 alin. (1), (3) și (4) din proiect, care prevăd evaluarea anuală de către procurorul șef al direcției a procurorilor din subordine, precum și numirea sau revocarea acestora, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, eficacitatea funcției de management în raport de obligațiile acesteia de a lua măsuri efective de asigurare a calității activității de urmărire penală (efectuarea cu celeritate a urmăririi penale, calitatea actelor, reducerea numărului de infirmări/restituiri/achitări etc.) Este de precizat că un exercițiu similar este realizat de procurorul șef DNA în baza atribuțiilor ce-i revin conform art.87 din Legea nr. 304/2004.

B. Cu privire la reformarea organizării și funcționării DIICOT

 Așa cum s-a arătat, structura inițial creată, deși a răspuns cerințelor existente la nivelul anului 2004, în prezent nu mai corespunde exigențelor și necesităților actuale de investigare, ea nebeneficiind de autonomie funcțională sub aspectul gestionării resurselor materiale ori a celor umane. Este de precizat că lipsa de personal, apreciată ca fiind serioasă până la mărirea schemei în 2015, a împiedicat modificarea statului de funcții, precum și dezvoltarea în sectorul de suport IT (de ex. dezvoltarea unei baze de date proprii), cei trei specialiști ai direcției neputând acoperi necesitățile acesteia de ordin tehnic pentru un număr de  284 procurori, 40 specialiști și 200 personal auxiliar de specialitate și administrativ.

Imposibilitatea legală a șefului direcției  de a înființa prin ordin în cadrul structurii centrale alte subdiviziuni decât cele arătate în prevederea legală ori de a desființa prin ordin birouri sau servicii înființate prin lege în cadrul structurii centrale ori teritoriale, de a realiza controlul direct asupra procurorilor din subordine, de a numi sau revoca, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul direcției, a constituit un impediment în exercitarea unui management efectiv, funcția de conducere fiind constrânsă la o exercitare limitată și mediată.

Astfel, în timp, s-a observat că, organizarea prevăzută încă de la înființarea direcției,  precum și activitatea specifică de management raportată la fiecare funcție de conducere, mai cu seamă la nivelul structurii centrale a direcției (șef serviciu, șef birou), deși calificată ca fiind satisfăcătoare, a avut în vedere doar rezultatele cantitative obținute de fiecare serviciu în parte, numărul limitat de procurori din cadrul serviciilor conducând la implicarea funcțiilor de conducere în activitatea de urmărire penală în mod direct în cauzele repartizate spre soluționare. Acest fapt însă, a lipsit actul de management de aspectul calitativ esențial, cel al controlului operativ, urmat de observarea și unificarea practicii, la nivelul întregii direcții. Și cu privire la managementul funcțiilor de conducere la nivel teritorial observația este la fel de relevantă.

Planificarea, coordonarea, motivarea și funcția de control sunt direcțiile sub care managementul (la nivel micro sau macro) poate fi calificat ca fiind eficient și efectiv, iar dacă la nivel micro (serviciu sau birou teritorial ori din cadrul structurii centrale) activitatea de execuție desfășurată de funcția de conducere creează coeziune și dinamică pozitivă în cadrul micro-structurii, privind la nivel macro (direcția), funcția șefului de serviciu specializat din cadrul structurii centrale, în contextul în care desfășoară personal activități de execuție, nu conduce, în raport de structura teritorială, la influențarea dinamicii activității de urmărire penală pe specialități, nici calitativ și nici cantitativ și nu conduce, în final, nici la cunoaștere concretă a nevoilor din perspectiva urmăririi penale specializate a acestor structuri.

Pentru considerentele prezentate, proiectul de lege propune, în esență, posibilitatea pentru procurorul șef al direcției de a înființa/desființa, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, secții în cadrul structurii centrale, cu observarea domeniilor de specializare, concomitentă cu preluarea unui număr de procurori din structura teritorială. Acest lucru va conduce la întărirea serviciilor specializate, prin mărirea numărului de procurori și totodată prin exercitarea unui management eficient și efectiv prin intermediul funcției de șef secție, reflectat de această dată în nivelul macro (întreaga structură, centrală și teritorială). În plus, crearea funcției de șef secție va permite comasarea birourilor operative în cadrul serviciilor specializate, implicarea în continuare a funcției de șef serviciu în managementul operativ micro, dar și în activități de urmărire penală în mod direct, spre a păstra coeziunea operativă deja câștigată din actuala formă de organizare.

În concluzie, apreciem că prin proiectul propus se va putea realiza  întărirea capacității instituționale a direcției și prin întărirea capacității de control exercitat de procurorul șef al direcției  direct și prin intermediul șefiilor de secții,  generând finalmente o consolidare a autorității manageriale, o mai bună conectare la activitatea operativă, oportunități mai consistente de studiere a fenomenului infracțional, de aplicare omogenă a bunelor practici identificate, de urmărire a impactului produs în mediul infracțional și în percepția socială a acțiunilor și investigațiilor pe care Direcția le desfășoară în combaterea infracțiunilor date de lege în competența sa.

În principal, textul art. 5 din proiect urmează să constituie temeiul reorganizării interne a Direcției prin introducerea posibilității legale de a se înființa secții în cadrul structurii centrale ori de a se înființa ori desființa în anumite cazuri subdiviziuni teritoriale la nivel central, pe un model relativ asemănător structurii organizatorice a Direcției Naționale Anticorupție, care reprezintă deja un model consacrat pentru o structură de parchet specializată (a se vedea art. 86 din Legea nr. 304/2004 și art.5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare).