Poziţii convergente

După ce Evenimentul Zilei a scris despre arhiva SIPA, aceasta a devenit subiect, atât în dezbaterile tv, cât și în viața publică.

O scurtă trecere în revista presei de astăzi ne arată numeroase reacții în legătură cu această arhivă.

De la politicieni, până la magistrați, cu toții par preocupați de soarta documentelor din arhiva SIPA.

Proaspăt numit, președinte al Comisiei juridice a Senatului, Robert Cazanciuc, a declarat, azi, că: „este nevoie de o discuție în CSAT privind desecretizarea arhivei SIPA, menționând că este o procedură de urmat în acest caz”, scrie Agerpres.

„E clar că e nevoie de a lămuri anumite lucruri. Au apărut în spațiul public suspiciuni, ele trebuie lămurite într-un fel sau altul. Sigur, desecretizarea acestor informații clasificate este un proces complex, este prevăzută de lege la nivelul Ministerului. Nu cred că poate face mai mult decât un secret de serviciu pentru a avea acces la informații. Pentru orice secret trebuie emisă o Hotărâre de Guvern pentru a fi declasificat. Dar nu despre asta este neapărat vorba, despre cum avem acces la anumite informații din arhivă, ci dacă această instituție a fost folosită în scopurile prevăzute de lege sau nu”, a spus Robert Cazanciuc, fost ministru al justiției, după cum notează Agerpres.

Agerpres mai adaugă faptul că fostul ministru Cazanciuc consideră că: „din punctul său de vedere, în acest caz sunt două lucruri de urmărit – depozitarea arhivei la ANP și accesul la informații”.

Un alt politician, europarlamentarul Norica Nicolai, a susținut azi, potrivit Agerpres că: „desecretizarea arhivei SIPA trebuie să înceapă cu raportul de anchetă din 2008, susținând că acesta stabilește „clar” cine se face vinovat de scurgerea de informații”.

Norica Nicolai a amintit de luările de poziție din presă, în anii 2005-2006  ale unor persoane publice, referindu-se la cazul avocatului Corneliu Turianu, despre care spune că „a și formulat o plângere penală, pentru că a constatat că îi lipsește dosarul”.

„Cred că desecretizarea acestei arhive trebuie să dea dreptul tuturor magistraților ale căror dosare se află în acele arhive să ia la cunoștință despre ceea ce s-a întâmplat”, a adăugat europarlamentarul Norica Nicolai, mai scrie Agerpres.

Premierul Grindeanu a avut o poziție destul de tranșantă în această chestiune.

„Eu susțin desecretizarea și o spun cât se poate de direct, respectând legea. (…) Există, nu știu, diverse nivele de secretizare ale acelor documente aflate în arhivă, nu știu să vă spun amănunte. I-am cerut domnului ministru să strângă date și dânsul susține acest lucru, ba mai mult, eu cred că e foarte bine să știm și cei care, în această perioadă — și ăsta e un lucru pe care trebuie să-l facă domnul ministru și îl va face — (…) au avut acces la această arhivă. (…) De ce susțin acest demers? Pentru că trebuie să terminăm odată cu așa-zisele sperietori, himere pe care diverși le au. Și cea mai bună modalitate este asta, respectând, așa cum am spus, procedurile legale și am convingerea că va respecta procedurile legale”, a spus Grindeanu, azi, într-o conferință de presă, scrie Agerpres.

Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, într-un interviu acordat RFI și citat de Cotidianul a declarat că: „Rezolvarea problemei SIPA trebuie să înceapă cu desecretizarea tuturor ordinelor miniștrilor justiției, a proceselor verbale de intrare-ieșire din arhivă și mai ales a rapoartelor întocmite de-a lungul timpului de comisiile de inventariere”.

„Întrebată cum ar trebui să se întâmple cu arhiva SIPA, după eventuala desecretizare, integrală sau parțială, Dana Gîrbovan a precizat: „Părerea mea e că am putea pe partea ce privește dosarele magistraților să ne gândim la un sistem similar cu cel al CNSAS-ului, pentru că acesta permite fiecărui magistrat să aibă acces, dacă există, la propriul dosar, dar în același timp îi protejează dreptul la viața privată, pentru că nu ar ajunge în spațiul public, dar i-ar permite fiecărui magistrat, dacă consideră necesar, să verifice dacă au fost colectate date în mod ilegal privind persoana sa și să tragă la răspundere persoanele vinovate, dacă au existat într-adevăr ofițeri acoperiți sau informatori în rândul magistraților în această perioadă, acest lucru ar trebui făcut public, iar restul, firește, depinde de categoria informațiilor la care se referă fiecare gen de astfel de date”, mai notează Cotidianul .

Am păstrat pentru sfârșit poziția ministrului justiției, Tudorel Toader.

TVR scrie: „Nu vom desecretiza secretele de stat, a declarat în această dimineață ministrul justiției, Tudorel Toader. El a precizat că nu există, deocamdată, un termen exact pentru desecretizarea arhivelor SIPA. Ministrul justiției a explicat că are nevoie de timp să se documenteze despre istoricul constituirii administrării fondului din arhivă. Abia apoi se va înființa o comisie care va decide dacă desecretizarea va fi totală sau parțială”.

Ministrul Toader are deja pe agenda sa nu numai problemele din penitenciare și ale salariaților Ministerului Justiției, dar și modificarea codurilor, o activitate extreme de importantă pentru viitorul profil al justiției din România. News.ro scrie că modificările codurilor ar putea fi finalizate în toamna acestui an.

„Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat joi, în cadrul dezbaterii „Cine face politică penală în România”, că Ministerul Justiției este în perioada în care așteaptă propuneri de îmbunătățire a celor patru coduri – penal, de procedură penală, civil și de procedură civilă – și de aducere a lor în parametrii constituționali, ceea ce reprezintă o muncă „laborioasă” și nu trebuie să ne facem iluzia că proiectele vor fi gata în viitorul apropiat, proiecția fiind „undeva prin toamnă”, notează News.ro

Deocamdată, „Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, joi, proiectul de lege privind modificarea Codurilor penale și de procedură penală”, notează Cotidianul.

Dar presa nu scrie numai despre politicieni, legi și discuții în contradictoriu.

Adevărul ne oferă o știre extraordinară: cancerul, care afectează din ce în ce mai mulți oameni de pe planetă, are un remediu în laptele matern.

Cercetătorii Universității din Lunt, Suedia, au descoperit accidental efectul unei substanțe conținută în laptele matern, pe care au numit-o „Hamlet“ și despre care cred că ar putea combate tumorilor canceroase.

„Este ceva magic în legătură cu abilitatea lui „Hamlet” de a ținti celulele tumorale și a le ucide” a declarat dr. Catharina Svanborg, citată de Daily Mail. Descoperirea a fost făcută absolut întâmlător, în timp ce experții cercetau antibiotice. „Eram în căutarea unor noi agenți microbieni, iar laptele matern este o foarte bună sursă”, a continuat dr. Svanborg. „În timpul unui experiment am avut nevoie de celule umane și bacterii, și am ales celule umane tumorale din rațiuni practice”. „Spre uimirea noastră, atunci când am adăugat acest compus din lapte, celulele tumorale au murit”, mai notează Adevărul.

Seară frumoasă!