Opinia Consiliului Fiscal privind O.U.G. pentru rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de sta pe anul 2022

21 nov. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 52

Consiliul Fiscal al României a publicat opinia sa privind proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2022, Nota de fundamentare și proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului (O.U.G.) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022, precum și Nota de fundamentare și proiectul O.U.G. pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022.

Prin urmare, în data de 15 noiembrie 2022 Consiliului Fiscal i-a fost remisă adresa Ministerului Finanțelor (MF) nr. 467238/2022, prin care i se solicită, în temeiul art. 53, alin. (2) din Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare (nr. 69/2010), opinia cu privire la cele două proiecte legislative.

Consiliul fiscal a punctat următoarele aspecte:

„Avem în vedere criza energetică, ce este împletită cu o tranziție spre energie verde foarte complicată, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, inflația înaltă cvasi-generalizată, efecte exacerbate ale schimbărilor climatice, pandemia și, nu în cele din urmă, războiul din Ucraina. Aceste șocuri adverse pun o presiune extraordinară pe economiile statelor membre ale UE, pe bugete publice, lovesc traiul oamenilor. Capacitatea economiilor de a se redresa cu fricțiuni minore a fost supraestimată. Dezechilibre între cerere și ofertă, impactul tranziției energetice și criza energetică, au condus la creșterea masivă a prețului relativ al energiei, la creșterea puternică a inflației (la niveluri ce nu au mai fost consemnate în multe țări dezvoltate în ultimele patru decenii). Această modificare în prețurile relative are consecințe distribuționale între și în interiorul economiilor, implică o suire majoră a costului vieții, o deteriorare a calității vieții pentru cei mai mulți cetățeni.

(…)

Economiile țărilor UE prezintă trăsături specifice unor condiții de cvasi-război, ce se materializează în acces mai costisitor la resurse, raționare (a nu se confunda cu raționalizare), alte diminuări de consum în mod administrativ (ex: reducerea cu 15 la sută a consumului de gaz în UE pe o perioadă de timp), exhortații adresate populației și companiilor să reducă consumul de energie, mobilizare de resurse și reorientare către utilizări prioritare prin intervenție directă (inclusiv comenzi speciale ale statului), naționalizări ale unor întreprinderi în sectoare strategice etc.

(…)

Redresarea economică este încetinită de șocul inflaționist și de efectele Războiului.

Băncile centrale înăspresc politicile monetare în lupta cu o inflație mult crescută și persistentă, cu pericolul ca anticipațiile inflaționiste să fie scăpate de sub control. Întărirea politicilor monetare în SUA și alte state dezvoltate, prin efecte pe piețele financiare internaționale, poate cauza necazuri majore în economiile emergente care au dezechilibre interne și mai ales externe mari. 3 Întărirea politicilor monetare, poate genera noi sincope de finanțare (sudden stops) pe piețe, căderi de firme și chiar țări în default. Guverne caută prin programe țintite să atenueze asemenea efecte, care implică însă creșteri de cheltuieli bugetare.

(…)

În privința structurii creșterii economice – cu un efect deosebit de important asupra bazelor macroeconomice ce dimensionează impozitele și taxele – cea din proiecția CNSP, care are centrul de greutate al acesteia localizat pe consumul privat și formarea brută de capital fix, pare a fi consonantă cu evoluțiile statistice recente. Totuși, se poate remarca că unii factori ce contribuie la creșterea economică actuală – cum ar fi utilizarea economisirii (inclusiv în valută) din perioada pandemică, măsuri de sprijin guvernamental, revenirea încrederii în economie, stimularea absorbției interne de către politica fiscală – urmează a-și epuiza potențialul în perioada următoare, ceea ce echivalează cu un risc descendent în privința creșterii economice.

(…)

Coroborarea tuturor acestor informații – o prognoză a creșterii PIB real plauzibilă și una prudentă în privința deflatorului – justifică aserțiunea unui nivel ridicat de plauzibilitate a prognozei de PIB nominal, anticipat a crește cu 18,2%.”

Pentru opinia integrală, vă invităm să consultați sursa informației.

Sursa informației

Vezi și Opinia Consiliului Fiscal privind Proiectul de O.U.G. pentru modificarea și completarea Codului Fiscal

 

Opinia Consiliului Fiscal privind O.U.G. pentru rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de sta pe anul 2022 was last modified: noiembrie 21st, 2022 by Universul Juridic

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.