Obiectul și motivele revizuirii. Încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri (NCPC)

1 apr. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 237

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 723/2019

NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 8, art. 497, art. 509 pct. 8; L. nr. 165/2013: art. 17, art. 21, art. 25, art. 32

Monitor Dosare

1. Potrivit art. 488 pct. 6 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere „când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei”.

Susținerea recurentului, deși conturează vag cazul de casare evocat, nu este întemeiată.

Într-adevăr, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil, potrivit articolului 6 din Convenția europeană, include în esență, obligația instanțelor de a-și motiva hotărârile (hotărârea Ruiz Torija contra Spaniei din 9 decembrie 1994, hotărârea Higgins contra Franței din 19 februarie 1998 și hotărârea Hirvisari contra Finlandei din 27 septembrie 2001).

În cauză, hotărârea instanței de revizuire este temeinic motivată, sub aspectul prezentării raționamentului judiciar ce a stat la baza analizării condițiilor de admisibilitate a cererii formulată de revizuent, fundamentată în drept pe motivul prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., referitor la contrarietatea de hotărâri.

În cuprinsul acestei hotărârii sunt prezentate argumentele în baza cărora s-a statuat că, în speță, nu există îndeplinită cerința privind încălcarea autorității lucrului judecat. Astfel, instanța de revizuire a arătat faptul că nu se poate reține împrejurarea că, prin Decizia civilă nr. 813/A din 9 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV a civilă, a fost încălcată autoritatea de lucru judecat față de Sentinței civile nr. 571 din 29 iunie 2006 a Tribunalului Olt, secția civilă. Dimpotrivă, instanța a argumentat că, în al doilea proces, la pronunțarea soluției, instanța de control judiciar a apelului a avut în vedere statuările Sentinței civile nr. 571 din 29 iunie 2006 a Tribunalului Olt, secția civilă, x/A/2016, hotărâre evocată chiar de revizuent, în cadrul acelui dosar, în susținerea validității Dispoziției nr. 632 din 20 aprilie 2004 emisă de Primarul comunei Stoicănești.

Faptul că instanța de revizuire a respins cererea pentru neîndeplinirea cerințelor impuse de legiuitor cazului de revizuire evocat nu însemnă că hotărârea este nemotivată, insuficient motivată sau cuprinde o motivare contradictorie, cum greșit sugerează recurentul, din moment ce instanța de revizuire a prezentat, pe larg, argumentele care au justificat soluția adoptată, în raport de susținerile și apărările formulate în cauză. În acest context, nu se poate imputa instanței, care a pronunțat decizia atacată, neîndeplinirea obligației de motivare a soluției pronunțate.

2. Prin criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a pretins soluționarea greșită a revizuirii pe aspectul inadmisibilității cererii, susținând că s-a apreciat eronat faptul că, în cuprinsul deciziei supusă revizuirii, a fost examinată excepția autorității lucrului judecat.

Susținerile recurentului nu sunt întemeiate.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive, în cazurile și condițiile expres stabilite de lege.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., „revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere […] dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.

Astfel, posibilitatea de a cere revizuirea, în temeiul art. 509 pct. 8 C. proc. civ., este supusă, între altele, condiției ca hotărârile potrivnice să conțină elemente caracteristice existenței lucrului judecat, iar rațiunea reglementării izvorăște din necesitatea de a se înlătura nelegalitatea comisă ca urmare a soluționării aceleiași cauze prin două hotărâri, în mod diferit, cu nesocotirea autorității lucrului judecat, precum și a dificultății create prin imposibilitatea executării simultane a hotărârilor pronunțate în aceeași pricină.

Totodată, cum corect s-a reținut și prin hotărârea recurată, posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiționată de împrejurarea ca, în cadrul celui de al doilea proces, să nu se fi invocat prima hotărâre sau, chiar dacă aceasta a fost invocată, instanța să fi omis soluționarea excepției puterii lucrului judecat.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Prin urmare, pe calea revizuirii reglementată de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., se poate solicita, în condițiile reglementate de textul respectiv, desființarea unei hotărâri judecătorești pentru faptul că este contrară unei alte hotărâri judecătorești, acest motiv de revizuire având suportul juridic în respectarea puterii lucrului judecat, în situația în care instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.

Așadar, se observă că pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire fondată pe acest motiv este necesar, între altele, ca hotărârile contradictorii să fie pronunțate în procese distincte, dar identice sub aspectul părților, obiectului și cauzei cererii de chemare în judecată, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat a hotărârii date în primul proces, sau chiar dacă s-a invocat, instanța s-o fi lăsat nesoluționată.

În speță, în mod corect, instanța de revizuire a reținut că cererea de revizuire formulată de A. nu întrunește cerințele de admisibilitate impuse de lege, deoarece, în cel de-al doilea proces, ce a format obiectul dosarului nr. x/2016 al Tribunalului București, excepția autorității de lucru judecat a Sentinței nr. 571 din 20 iunie 2006 a Tribunalului Olt a fost analizată atât cu ocazia soluționării pricinii în fond, cât și în apel, fiind formulat ca motiv de nelegalitate, supus dezbaterii, în privința căreia instanța s-a pronunțat.

În acest context, contrar susținerii recurentului, în mod corect s-a apreciat asupra neîntrunirii exigențelor impuse de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., căci în considerentele Deciziei nr. 813 din 9 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, supusă revizuirii, se reține că:

„în cadrul litigiului având ca obiect Legea nr. 10/2001 finalizat prin Decizia civilă nr. 4650 din 7 iunie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a devenit irevocabilă Sentința civilă nr. 571 din 29 iunie 2006 a Tribunalului Olt, instanțele de judecată nu s-au pronunțat asupra calității de persoană îndreptățită a reclamantului. Din această perspectivă nu poate fi reținută puterea de lucru judecat, apelanta pârâtă CNCI având competența de a analiza calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului în cadrul procedurii instituită prin dispozițiile art. 17, art. 21, art. 25 și art. 32 din Legea nr. 165/2013, motiv pentru care a emis Decizia de invalidare nr. 9380 din 16 iunie 2016 (…)”.

În consecință, prin Decizia nr. 813 din 9 octombrie 2017 a fost analizată și înlăturată de către instanța de apel excepția puterii de lucru judecat, fiind reținut faptul că prin Sentinței civile nr. 571 din 29 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București nu s-a statuat pe aspectul calității revizuentului A. de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 fiind evident că, în cuprinsul celei de a doua hotărâri, împotriva căreia a fost îndreptată revizuirea, a fost valorificat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al primei hotărâri.

Pe de altă parte, raportat la celelalte critici din recurs prin care sunt formulate susțineri privind încălcarea autorității lucrului judecat a Sentinței civile nr. 571 din 29 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București, Înalta Curte reține că nici instanța competentă a se pronunța asupra revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nici instanța ce analizează recursul îndreptat împotriva deciziei de revizuire nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii și nu au posibilitatea legală să aprecieze care dintre hotărârile pretins potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea autorității lucrului judecat a celei dintâi hotărâri, iar în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

În consecință, potrivit considerentelor expuse, se constată că prin decizia recurată s-a reținut corect neîntrunirea cerințele procedurale reglementate expres de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., drept pentru care, în temeiul art. 497 C. proc. civ., recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 124A din 9 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, va fi respins, ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Obiectul și motivele revizuirii. Încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri (NCPC) was last modified: aprilie 1st, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter