Neconstituționalitate (M. Of. nr. 597/08.07.2020): Dispozițiile art. 118 din C. proc. pen. nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare
| Decizia CCR | Actul normativ | Sumar |
| D.C.C. nr. 236/2020 (M. Of. nr. 597 din 8 iulie 2020) | Art. 118 din Codul de procedură penală | Neconstituționalitate |
În M. Of. nr. 597 din 8 iulie 2020 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 236/2020 prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 246 și art. 248 din Codul penal din 1969, art. 297 alin. (1) din Codul penal, art. 114 alin. (2) și art. 118 din Codul de procedură penală, art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Astfel, Curtea a stabilit că dispozițiile art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare sunt neconstituționale.
Obiectul excepției de neconstituționalitate
Art. 118 din Codul de procedură penală
„Art. 118
Dreptul martorului de a nu se acuza
Declarația de martor dată de o persoană care, în aceeași cauză, anterior declarației a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa. Organele judiciare au obligația să menționeze, cu ocazia consemnării declarației, calitatea procesuală anterioară”.
Prin Decizia nr. 236/2020, Curtea Constituțională a admis ridicată de I.R.. în Dosarul nr. 436/121/2016 al Tribunalului Galați – Secția penală, de G.D., D.M.B. și de M.C.M. în Dosarul nr. 46.144/3/2016 al Tribunalului București – Secția I penală, respectiv de S.B. în Dosarul nr. 31.983/3/2017 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că soluția legislativă cuprinsă în art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare, este neconstituțională.
Pe de altă parte, Curtea a respins ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 246 și art. 248 din Codul penal din 1969, precum și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de I.R. în Dosarul nr. 436/121/2016 al Tribunalului Galați – Secția penală, respectiv de D.M.B. și de M.C.M. în Dosarul nr. 46.144/3/2016 al Tribunalului București – Secția I penală.
De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de I.R. în Dosarul nr. 436/121/2016 al Tribunalului Galați – Secția penală, respectiv de G.D., D.M.B. și de M.C.M. în Dosarul nr. 46.144/3/2016 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și ale art. 114 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Opinii
Mircea Ursuța
23 apr. 2024 Recurs vs. apel în contencios administrativ. Tradiţie vs. avantaje (citește)
Vă recomandăm:
Despre autor:
Redacția ProLege
Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.Vă recomandăm:
