[UPDATE: Procurorul-șef DNA cu privire la rezultatele instituției după această decizie a CCR ] Ministerul Justiției: Precizări privind Decizia CCR din data de 6 iunie 2017 referitoare la abuzul în serviciu

Update 8 februarie 2018: Procurorul-șef DNA cu privire la rezultatele instituției după Decizia CCR din data de 6 iunie 2017 referitoare la abuzul în serviciu

În data de 7 februarie 2018, Laura Codruța Kovesi, procuror-șef DNA a făcut o serie de declarații cu privire la dosarele de abuz în serviciu închise anul trecut de procurorii DNA ca urmare a deciziei CCR privind abuzul în serviciu – informează Digi24.

Laura Codruța Kovesi a condus, miercuri, dezbaterea cu tema: „Frauda și corupția în domeniul achizițiilor publice. De la combatere la prevenire”, organizată de DNA – anunță și Agerpres.

În cadrul dezbaterii, doamna Kovesi a prezentat o statistică a persoanelor trimise în judecată și a celor condamnate, demonstrează faptul că România nu este o țară mai puțin coruptă – arată și DCNews.

Astfel, în toate cazurile s-a constatat că autoritățile centrale sau autoritățile locale au pierdut bani prin încălcarea legislației secundare, motiv pentru care șefa DNA întreabă dacă autoritățile păgubite au făcut demersuri administrative pentru recuperarea pagubei: „Reamintesc decizia CCR din 2016 privind infracțiunea de abuz în serviciu prin care s-a declarat constituțional în măsura în care sintagma în mod defectuos se înțelege cu încălcarea legii. Din acest motiv procurorii pot să investigheze doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislația primară, respectiv o lege sau o ordonanță.

Procurorii pot investiga doar încălcarea legislației primare, în multe cauze am constatat că unele fraude s-au făcut pe încălcarea legislației secundare. O primă concluzie este că procurorii nu mai pot acționa în astfel de practici ilegale, să vedem cum va fi societatea apărată. Din acest motiv, privatizările făcute în baza unor H.G. nu mai pot fi investigate.

148 de milioane de euro era prejudiciul în 275 de dosare de acest tip care au fost închise anul trecut. Rămâne de văzut cum vor fi recuperați banii. În câte cazuri celelalte instituții au demarat procedurile pentru recuperare, s-au stabilit răspunderi disciplinare? Ce se întâmplă cu cele 148 de milioane de euro?” – a afirmat doamna Kovesi citată și de Mediafax.

News.ro notează următoarele cu privire la declarațiile acesteia: „Văzând că an de an tragem semnale de alarmă cu privire la lipsa sau la insuficiența unor măsuri de prevenire, am întocmit acest studiu, tocmai ca o bază pen tru celelalte instituții. DNA nu are atribuții de prevenire, are doar atribuții de investigare, trebuie să combatem corupția. (…) Combătând corupția, am constatat că lipsesc mijloacele de prevenire”, așadar  „cheia succesului” în combaterea corupției este să existe o strategie unitară și o voință politică de a rezolva această problemă.

Ea a mai arătat că, în dosarele investigate de procurorii anticorupție, sunt dese situațiile în care reprezentanții autorităților locale prejudiciate nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului – mai adaugă Agerpres.

„Aceste decizii de a nu încerca să recuperezi prejudiciile cauzate bugetului de stat sunt de neconceput. Astfel de decizii validează abuzul ca fiind un comportament acceptat”, a menționat Kovesi.

Totodată, doamna procuror-șef a precizat că există impedimente de natură legislativă în investigarea fraudelor din achizițiile publice: „Nivelul de așteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, atunci când se deschid anumite investigații se așteaptă și o finalitate prin trimiterea în judecată a persoanelor. Dar nu în toate cazurile putem dovedi fapte penale, mai ales dacă suntem sesizați cu fapte care s-au comis în urmă cu mai mulți ani. Alteori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve și probleme pe care nu le avem în atribuții. Aceasta nu înseamnă că așteptările cetățenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute. De aceea, aș vrea să vă prezint și impedimente pe care le avem pentru a îndeplini aceste așteptări: impedimente de natură legislativă determinate de adoptarea unor decizii ale Curții Constituționale, numărul sesizărilor adresate DNA, momentul în care se fac aceste sesizări, practica judiciară neunitară determinată de anumite modificări ale Codurilor sau ale legislației și resursele umane limitate ale DNA” – citează aceeași sursă.

Ministerul Justiției: Precizări privind Decizia CCR din data de 6 iunie 2017 referitoare la abuzul în serviciu

Potrivit comunicatului Ministerului Justiției, din data de 6 iunie 2017, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal și a constatat că „acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma îndeplinește în mod defectuos din cuprinsul acestora se înțelege îndeplinește prin încălcarea legii”.

În esență, în motivarea deciziei, Curtea a statuat că „neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă. Curtea reține că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare și predictibile este obligatorie”.

Astfel, în cauza ce a format obiectul Dosarului nr. 1328D/2017, Curtea s-a pronunțat asupra acelorași dispoziții legale, din perspectiva criticilor vizând inexistența unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensități a vătămării rezultate din comiterea faptei.

Potrivit comunicatului de presă al Curții Constituționale din data de 6 iunie 2017, respingând ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, Curtea a reținut că, „dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu.”

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția Romaniei, „deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”

Față de cele statuate, conținutul infracțiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric.

Sursa informației