[UPDATE: Precizări suplimentare] Ministerul Culturii. Proiect: Lege privind Codul Patrimoniului Cultural

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

UPDATE: Precizări suplimentare

Ministerul Culturii a făcut câteva precizări suplimentare cu privire la dezbaterea publică având ca temă proiectul de Lege privind Codul Patrimoniului Cultural, pus în consultare în data de 10 februarie 2022.

Astfel, toate entitățile interesate sunt invitate să transmită propuneri și observații scrise la adresa de e-mail: legislativ@cultura.ro, sau prin fax, la nr. 021/222.85.43, până la data de 11 martie 2022.

Ulterior acestui termen, Ministerul Culturii va analiza toate propunerile și observațiile primite și va organiza dezbateri online cu sectorul cultural și cu Comisiile naționale de specialitate.

Dezbaterile vor fi urmate de un interval de 30 de zile, perioadă în care Ministerul Culturii va integra punctele de vedere validate în textul proiectului de lege.

Sursa informației

Dezbaterea Proiectului de Lege privind Codul Patrimoniului Cultural

Ministerul Culturii supune dezbaterii publice Proiectul de Lege privind Codul Patrimoniului Cultural.

Redăm, în continuare, principalele titluri ale Proiectului:

– Titlul I – Dispoziții generale;

(…)

„Art. 12 – Obiectul de reglementare

(1) Prezentul Cod reglementează regimul juridic general  al bunurilor  culturale și naturale, respectiv al expresiilor imateriale care fac parte din patrimoniul cultural prin:

a) instituirea măsurilor administrative sau tehnice specifice pentru protejarea și punerea în valoare a acestora în vederea transmiterii lor în formă autentică și nealterată către generațiile viitoare;

b) instituirea de sarcini privind circuitul lor civil, respectiv în administrarea și utilizarea acestora.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) urmăresc aplicarea unitară pe teritoriul României a articolelor 6, 11, 33, 35, 44 din Constituție în raport cu drepturile fiecărui cetățean asupra moștenirii culturale naționale comune.

(3) Nicio formă de bun cultural material sau expresie imaterială a cărei autor este în viață nu face obiectul reglementărilor prezentului cod decât în situații excepționale, care sunt identificate și descrise în normele sale de aplicare.”

(…)

– Titlul II – Autorități, instituții și organisme cu atribuții în domeniul patrimoniului cultural național;

„Art. 95 – Rolul statului în protejarea patrimoniului cultural național

(1) Statul asigură, potrivit legii, protejarea bunurilor culturale și a elementelor culturale imateriale tradiționale care fac parte din patrimoniul cultural național.

(2) Statul asigură, potrivit legii, baza materială și resursele financiare și umane necesare pentru protejarea patrimoniului cultural național.

Art. 96 – Colaborarea autorităților și instituțiilor publice în activitatea de protejare a patrimoniului cultural național și a acestora cu organizațiile neguvernamentale

(1) Autoritățile administrației publice centrale de specialitate, instituțiile de specialitate subordonate acestora și autoritățile administrației publice locale colaborează și răspund, conform legii, pentru activitatea de protejare a patrimoniului cultural național.

(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale și instituțiile publice de specialitate subordonate acestora, precum și proprietarii și titularii altor drepturi reale asupra muzeelor și colecțiilor publice pot coopera cu organizații neguvernamentale, în vederea dezvoltării și protejării patrimoniului cultural național, în interes științific, cultural, turistic și de dezvoltare socio-economică.”

(…)

– Titlul III – Protejarea patrimoniului cultural imobil;

„Art. 195 – Patrimoniul cultural național imobil

(1) Regimul juridic de monument istoric este instituit prin clasarea bunurilor culturale imobile, prin ordin al ministrului culturii, conform criteriilor, normelor și procedurilor prevăzute de prezenta lege.

(2) Regimul juridic de reper al memoriei comunității este instituit, după caz, prin hotărâre a consiliului județean sau a consiliului local pe raza administrativă a căruia se află bunul cultural imobil respectiv, conform normelor și procedurilor prevăzute de prezenta lege.”

(…)

– Titlul IV – Protejarea peisajului cultural;

„Art. 257 – Peisajul cultural

(1) Peisajul cultural este un regim juridic instituit asupra unei zone din extravilan și/sau intravilan ce cuprinde intervenții și/sau interacțiuni antropice semnificative din punct de vedere cultural într-un teritoriu cu sau fără valori naturale, delimitat geografic și topografic.

(2) Peisajul cultural protejat este categoria patrimoniului cultural național reprezentată de acele peisaje care, în urma evaluării lor prin intermediul criteriilor stabilite prin prezentul Cod și normele sale metodologice de aplicare, sunt declarate de către autoritățile publice centrale ori de către unitățile administrativ-teritoriale, după caz, pentru atingerea obiectivelor specifice de protejare a valorilor culturale pe care le conțin.

(3) Atunci când se stabilește regimul lor de protecție specific, nu este obligatoriu ca respectivele peisaje culturale, aflate în proces de evaluare, să cuprindă în limitele lor topografice și bunuri culturale imobile care să fie protejate distinct, în sensul prevăzut la art. 195.

(4) Măsurile de protejare a peisajelor culturale protejate se iau numai în temeiul planurilor de peisaj definite prin prezenta lege și prin detalierea acestor planuri de peisaj cu documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului.

(5) Peisajele culturale protejate sunt opere ale omului sau rezultate ale interacțiunii dintre om și natură, ilustrative pentru evoluția societății umane și a așezărilor sale de-a lungul timpului, sub influența constrângerilor fizice și/sau a oportunităților din mediul înconjurător natural și ale forțelor sociale, economice și culturale succesive, atât interne, cât și externe teritoriului național, asupra cărora s-a instituit un regim de protecție.”

(…)

– Titlul V – Protejarea patrimoniului cultural mobil;

(…)

„Art. 282 – Instituirea protecției pentru bunurile culturale mobile și a ansamblurilor de bunuri culturale mobile aparținând patrimoniului cultural național mobil.

(1) Asupra bunurilor culturale mobile aparținând patrimoniului cultural național mobil se instituie prin prezenta lege și prin alte  acte normative sau administrative măsuri de protecție și restricții, după caz, justificate de interesul public general de a proteja patrimoniul cultural național.

(2) Măsurile de protecție instituite prin prezenta lege și prin alte acte incidente sunt proporționale și adecvate scopului protejării patrimoniului cultural național mobil și transmiterii lui către generațiile viitoare.

(3) Bunurile culturale mobile aparținând patrimoniului cultural național mobil menționate la art. 281 sunt imprescriptibile.”

(…)

– Titlul VI – Protejarea patrimoniului cultural imaterial;

„Art. 344 – Cadrul general de protejare a patrimoniului cultural imaterial

(1) Prezentul titlu stabilește cadrul general necesar pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial, respectiv pentru identificarea, inventarierea, evidența, documentarea, cercetarea, conservarea, promovarea, punerea în valoare, transmiterea și revitalizarea  patrimoniului cultural imaterial ca factor de dezvoltare economică, determinant al coeziunii sociale și caracteristică definitorie a comunităților umane.

(2) Modalitățile de protecție directă prevăzute de prezenta lege pot fi folosite doar de persoanele juridice care reprezintă o comunitate culturală, astfel cum este definită aceasta de prezentul Cod.”

(…)

– Titlul VII– Sancțiuni;

„Art. 367 – Prevederi cu caracter general

(1) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege sau impuse prin actul de constatare emis de organul constatator, în termenul prevăzut de acestea, se sancționează cu amendă reprezentând 5% din minimul amenzii contravenționale prevăzute de prezentul Cod, respectiv din valoarea amenzii aplicate, după caz, pentru fiecare zi de întârziere.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică pentru o perioadă de 90 de zile, după care autoritatea publică competentă material are dreptul să adopte una dintre următoarele măsuri:

a) efectuarea lucrărilor necesare ori a altor acte sau fapte, după caz, pe cheltuiala persoanei sancționate;

b) preluarea temporară a bunului de către autoritățile publice, pentru o durată de maximum 6 luni și efectuarea lucrărilor ori a altor acte sau fapte necesare, după caz, pe cheltuiala titularului dreptului de proprietate;

c) confiscarea bunului ce face obiectul contravenției.

(3) Veniturile precum și orice alte beneficii materiale obținute, direct sau indirect, ca urmare a săvârșirii unor fapte sancționate potrivit prezentului Cod se confiscă.

(4) Săvârșirea contravențiilor prevăzute în prezenta secțiune de organismele de conducere colectivă ale persoanelor juridice sau de organismele deliberative ale autorităților administrației publice locale atrage răspunderea solidară a membrilor acestora.”

(…)

– Titlul VIII – Dispoziții tranzitorii și finale.

Pentru mai multe detalii referitoare la Proiect și la Nota de fundamentare, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

(Copyright foto: freepik)

VEZI ȘI Ministerul Culturii. Proiect: O.U.G. pentru modificarea O.G. nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale