Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern – (republicare)

În M. Of. nr. 142 din data de 20 februarie 2024 s-a republicat Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern.

Redăm, în cele ce urmează, principalele prevederi ale actului normativ.

Structură

CAPITOLUL I: Dispoziții generale

CAPITOLUL II: Organizarea auditului public intern

CAPITOLUL III: Desfășurarea auditului public intern

CAPITOLUL IV: Auditorii interni

CAPITOLUL V: Contravenții și sancțiuni

CAPITOLUL VI: Dispoziții finale

Art. 1

Prezenta lege reglementează organizarea și exercitarea auditului public intern în entitățile publice.

(…)

Art. 3

(1) Obiectivul general al auditului public intern în entitățile publice îl reprezintă îmbunătățirea managementului acestora și poate fi atins, în principal, prin:

a) activități de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entităților publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control și de guvernanță;

b) activități de consiliere menite să adauge valoare și să îmbunătățească procesele guvernanței în entitățile publice, fără ca auditorul intern să își asume responsabilități manageriale.

(2) Sfera auditului public intern cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul entităților publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.

(3) Ministerul Finanțelor și Camera Auditorilor Financiari din România vor elabora Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entitățile economice din domeniul public.

Art. 4

Auditul public intern este organizat astfel:

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);

b) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

c) comitetele de audit intern;

d) compartimentele de audit public intern din entitățile publice.

Art. 5

(1) Se înființează Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lângă Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter consultativ, pentru a acționa în vederea definirii strategiei și a îmbunătățirii activității de audit public intern în sectorul public.

(2) CAPI cuprinde 11 membri, astfel:

a) președintele Camerei Auditorilor Financiari din România;

b) profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern – 2 persoane;

c) specialiști cu înaltă calificare în domeniul auditului public intern – 3 persoane;

d) directorul general al UCAAPI;

e) experți din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică și juridic – 2 persoane;

f) un reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autorităților publice locale;

g) un reprezentant al Curții de Conturi a României.

(3) Membrii CAPI, cu excepția directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din structurile Ministerului Finanțelor, iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului***).

***) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

(4) CAPI va fi condus de un președinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru o perioadă de 3 ani; președintele convoacă întâlnirile CAPI.

(5) Regulamentul de organizare și funcționare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de jumătate plus unu din voturi.

(6) Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.

(7) Membrii CAPI vor primi o indemnizație de ședință egală cu 20% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemnizația se suportă din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finanțelor.

(…)

Art. 9

(1) Instituțiile publice centrale care efectuează în cursul unui exercițiu bugetar cheltuieli mai mari de 2.000.000.000 de lei trebuie să constituie un comitet de audit intern pentru a acționa în vederea creșterii eficienței activității de audit public intern.

(2) Comitetul de audit intern cuprinde între 5 și 7 membri, numiți de conducătorul instituției publice centrale, și are următoarea componență:

a) auditori interni cu experiență de minimum 5 ani, 2-3 persoane;

b) specialiști cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de activitate al instituției publice sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane;

c) conducătorul compartimentului de audit public intern.

(3) Auditorii interni nominalizați la alin. (2) lit. a) își desfășoară activitatea în alte instituții publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea instituției publice în cauză.

(4) Specialiștii nominalizați la alin. (2) lit. b) își desfășoară activitatea în cadrul instituției publice centrale și nu ocupă funcții de conducere.

(5) Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea în număr egal a persoanelor nominalizate la alin. (2) lit. a) și b).

(6) Comitetul de audit intern este condus de un președinte, ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată; conducătorul compartimentului de audit public intern nu poate îndeplini funcția de președinte.

(7) Regulamentul de organizare și funcționare a comitetului de audit intern este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi.

(8) Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern este asigurat de compartimentul de audit public intern din cadrul instituției publice centrale.

(9) Membrii comitetului de audit intern primesc o indemnizație de ședință stabilită în aceleași condiții ca indemnizația de ședință a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern (CAPI); indemnizația se suportă din bugetul de stat, prin bugetul instituției publice centrale în cauză.

(10) Comitetul de audit intern se întrunește de două ori pe an, în ședințe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare, numai pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la art. 10 lit. b), d) și f).

(11) La cererea conducătorului instituției publice centrale, președintele comitetului de audit intern va participa la ședințele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.

(12) Instituțiile publice care efectuează în cursul unui exercițiu bugetar cheltuieli mai mici de 2.000.000.000 de lei pot constitui comitete de audit intern în scopul creșterii eficienței activității de audit intern.

(…)

Art. 14

Tipurile de audit sunt următoarele:

a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace și eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora;

b) auditul performanței, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și sarcinilor entității publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicabile;

d) auditul tehnologiilor informaționale, care examinează și evaluează riscurile, politicile, procedurile, operațiunile, aplicațiile, managementul datelor și infrastructura entității publice în domeniul tehnologiei informației.

Art. 15

(1) Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate într-o entitate publică, cel puțin o dată la 4 ani, inclusiv asupra activităților entităților aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, după caz, iar prioritizarea misiunilor de audit intern se face pe baza analizei de risc și a solicitărilor Curții de Conturi a României.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), la elaborarea planului multianual, conducătorul entității sau organul de conducere colectivă/colegială poate aproba depășirea termenului de 4 ani, cu cel mult un an, la propunerea fundamentată a conducătorului compartimentului de audit public intern.

(3) Auditul public intern prevăzut de prezenta lege, desfășurat de către autoritățile și instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale nu se exercită asupra activității de informații pentru realizarea securității naționale, respectiv cu privire la datele și informațiile obținute, identitatea surselor de informații, metodele și mijloacele concrete utilizate, precum și la alte date și informații specifice.

Art. 16

(1) Proiectul planului multianual, respectiv proiectul planului anual de audit public intern se elaborează de către compartimentul de audit public intern, pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activități, programe/proiecte sau operațiuni, precum și prin preluarea sugestiilor conducătorului entității publice, prin consultare cu entitățile publice ierarhic superioare, ținând seama de solicitările și recomandările Curții de Conturi a României și ale organismelor Comisiei Europene.

(2) La elaborarea planului multianual de audit public intern, precum și pe parcursul implementării acestuia, misiunile solicitate de Curtea de Conturi a României au prioritate.

(3) Proiectele planurilor multianuale și proiectele planurilor anuale de audit public intern ale entităților publice locale care își asigură activitatea de audit prin cooperare se elaborează în conformitate cu prevederile stabilite la alin. (1) și se centralizează în planul multianual și în planul anual de audit ale entității publice organizatoare, respectiv ale structurii asociative, după caz.

(4) Conducătorul entității publice aprobă anual proiectul planului de audit public intern.

(5) Cu aprobarea conducătorului entității publice, auditorii interni din cadrul compartimentului de audit public intern desfășoară misiuni de audit ad-hoc, necuprinse în planul anual de audit, în condițiile prevăzute la art. 17 și în conformitate cu o procedură proprie elaborată în baza normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, pe care și-o dezvoltă prin normele metodologice specifice entității publice, avizată de UCAAPI sau de organul ierarhic superior, după caz.

Art. 17

(1) În realizarea misiunilor de audit auditorii interni își desfășoară activitatea pe bază de ordin de serviciu, emis de șeful compartimentului de audit public intern, care prevede în mod explicit scopul, obiectivele, tipul și durata auditului public intern, precum și nominalizarea echipei de auditare.

(2) Obiectivele misiunii de audit public intern sunt definite cu claritate, pentru fiecare misiune în parte, în funcție de rezultatul evaluării riscului și al controlului intern și abordează procesele de management al riscului, de control și de guvernanță asociate domeniului auditabil.

Art. 18

(1) Compartimentul de audit public intern notifică structura care va fi auditată cu 15 zile calendaristice înainte de declanșarea misiunii de audit; notificarea cuprinde scopul, principalele obiective și durata misiunii de audit; notificarea va fi însoțită de Carta auditului public intern.

(2) Auditorii interni au acces la toate datele și informațiile, inclusiv la cele existente în format electronic, pe care le consideră relevante pentru scopul și obiectivele precizate în ordinul de serviciu.

(3) Personalul de conducere și de execuție din structura auditată are obligația să ofere documentele și informațiile solicitate, în termenele stabilite, precum și tot sprijinul necesar desfășurării în bune condiții a auditului public intern.

(4) Auditorii interni pot solicita date, informații, precum și copii ale documentelor, certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice și juridice aflate în legătură cu structura auditată, iar acestea au obligația de a le pune la dispoziție la data solicitată. Totodată auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice și juridice orice fel de reverificări financiare și contabile legate de activitățile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalității și a regularității activității respective.

(5) Reprezentanților autorizați ai Comisiei Europene și ai Curții de Conturi Europene li se asigură drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene; aceștia trebuie să fie împuterniciți în acest sens printr-o autorizație scrisă, care să le ateste identitatea și poziția, precum și printr-un document care să indice obiectul și scopul controlului sau al inspecției la fața locului.

(6) Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoștințe de strictă specialitate, conducătorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra oportunității contractării de servicii de expertiză/consultanță din afara entității publice.

(…)

Art. 23

Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

a) încălcarea obligației de a asigura cadrul organizatoric și funcțional necesar desfășurării activității de audit public intern, potrivit prevederilor art. 11 lit. a);

b) încălcarea obligației de a elabora norme de audit public intern specifice entității publice, precum și neprezentarea lor spre avizare, potrivit prevederilor art. 13 lit. a);

c) încălcarea obligației de a elabora proiectul planului de audit public intern, conform prevederilor art. 13 lit. b);

d) refuzul personalului de execuție sau de conducere, implicat în activitatea auditată, de a prezenta documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3);

e) nerespectarea prevederilor referitoare la numirea/destituirea conducătorului compartimentului de audit public intern, respectiv la numirea/revocarea auditorilor interni, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2), respectiv ale art. 20 alin. (2).

f) neelaborarea de către conducătorul compartimentului de audit public intern a raportului anual al activității de audit public intern, până la data de 15 martie a anului următor pentru anul încheiat;

g) neavizarea de către persoanele menționate la art. 19 alin. (5), în termen de 45 de zile lucrătoare, a raportului de audit public intern, potrivit art. 19 alin. (6).

(…)

Art. 26

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*) Ministerul Finanțelor va elabora norme metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern**).

*) Prezenta lege a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2014.

Art. 27

La data intrării în vigoare a prezentei legi*) se abrogă art. 2 lit. c), i), k)-n), p), u), art. 6-9, 28, art. 29 alin. (2), art. 32 lit. a)-e), art. 34 alin. (1) lit. a) și b), art. 37 alin. (3), precum și orice alte dispoziții referitoare la auditul public intern din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventiv, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 301/2002***).

***) A se vedea Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

Notă

Reproducem mai jos prevederile art. II, III și V din Ordonanța Guvernului nr. 29/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, aprobată cu completări prin Legea nr. 253/2003, care nu au fost încorporate în textul republicat al Legii nr. 672/2002 și care se aplică în continuare ca dispoziții proprii ale actului modificator:

„Art. II

Structurile asociative ale autorităților publice locale care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, asigură funcția de audit public intern în sistem de cooperare au obligația depunerii documentației și obținerii certificatului de atestare în termen de 9 luni de la data aprobării metodologiei de emitere a certificatului de atestare, sub sancțiunea încetării, de drept, a acestei activități. Pentru obținerea certificatului de atestare, structurile asociative trebuie să facă dovada îndeplinirii cumulative a criteriilor prevăzute la art. 20 alin. (5) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. III

După împlinirea termenului prevăzut la art. II, dacă structura asociativă semnatară a acordului de cooperare nu a obținut certificatul de atestare, aplicabilitatea acordului de cooperare pentru activitatea de audit public intern încetează de drept.

Art. V

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, prin ordin al ministrului finanțelor se aprobă metodologia de emitere a certificatului de atestare a structurilor asociative ale autorităților publice locale în vederea asigurării activității de audit public intern în sistem de cooperare”.