Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor – modificări (Legea nr. 115/2023)

„Art. 3

(1) Persoanele fizice și juridice asigură împotriva dezastrelor naturale, în condițiile prezentei legi, toate construcțiile cu destinația de locuință, înregistrate cu această destinație în evidențele organelor fiscale, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora și pentru care s-a păstrat în fapt destinația de locuință.

(5) În cazul construcțiilor cu destinația de locuință aflate în coproprietate sau care au părți de uz comun se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuință în parte, indiferent dacă aceasta mai este utilizată sau nu în acest scop; în acest caz, prima de asigurare se plătește pentru fiecare locuință în parte.

(6) Locuințele situate în clădirile expertizate tehnic în condițiile legii de către experți tehnici atestați și încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru dezastre naturale prin contracte PAD, până la data recepției efectuate la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor.

(8) Dovada existenței asigurării obligatorii PAD o constituie contractul de asigurare PAD sau contractul de asigurare în care PAID are calitate de coasigurător.

(9) Societățile de asigurare nu pot încheia asigurări facultative pentru acea locuință care nu are încheiată în prealabil o asigurare obligatorie PAD; sunt exceptate în acest caz locuințele situate în clădiri încadrate în categoria I de risc seismic”.

Potrivit noii reglementări, la articolul 3, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:

„(10) Prin excepție de la prevederile alin. (9), societățile de asigurare pot încheia asigurări facultative pentru dezastre naturale pentru acea locuință pentru care contractul de asigurare se încheie în coasigurare cu PAID”.

„Art. 5

(1) Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este:

a) 100.000 lei, pentru fiecare locuință de tip A;

b) 50.000 lei, pentru fiecare locuință de tip B.

(2) Primele anuale cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (1), denumite în continuare prime obligatorii, sunt următoarele:

a) 130 lei, pentru suma prevăzută la alin. (1) lit. a);

b) 50 lei, pentru suma prevăzută la alin. (1) lit. b).

(3) Suma asigurată obligatoriu și prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin reglementări emise de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F.; în acest caz, pentru contractele multianuale, suma asigurată obligatoriu și prima de asigurare aferentă se reactualizează la data aniversării anuale”.

„Art. 9

(1) Contractul PAD este valabil pe o perioadă de cel puțin 12 luni, cu începere cel mai devreme de la ora 0.00 a celei de a cincea zile calendaristice de la data la care s-a emis contractul de asigurare.

(2) În cazul contractelor care se reînnoiesc, acestea intră în vigoare cel mai devreme la ora 0.00 a zilei următoare celei în care acestea s-au emis, dar nu mai devreme de ora 0.00 a zilei următoare celei în care expiră contractul care se reînnoiește.

(3) PAID poate efectua o inspecție de risc a locuinței care face obiectul asigurării obligatorii, iar cheltuiala ocazionată de aceasta este suportată de către PAID.

(4) Contractul PAD poate fi emis, cu acordul părților, și pentru perioade mai mari de 12 luni, numai în multiplu de 12 luni.

(5) Condițiile încetării valabilității contractelor de asigurare PAD încheiate pentru perioade mai mari de 12 luni sunt cele stabilite prin acordul părților în contractul de asigurare.

(6) În situația schimbării proprietarului unei locuințe care este asigurată obligatoriu și pentru care prima de asigurare a fost achitată integral, contractul PAD rămâne valabil până la data trecută în contract, beneficiarul asigurării fiind noul proprietar”.

„Art. 10

(1) Pentru înregistrarea sau modificarea înregistrării unei locuințe în cartea funciară, proprietarul acesteia este obligat să prezinte un contract de asigurare obligatorie a locuinței.

(2) Înregistrarea sau modificarea înregistrării locuinței în cartea funciară este condiționată de existența unui contract de asigurare obligatorie a locuinței în vigoare la data solicitării”.

„Art. 11

(1) Asigurații care, după data intrării în vigoare a prezentei legi, procedează la modificarea locuințelor fără autorizație de construire, emisă în condițiile legii, sau cu nerespectarea autorizației respective, afectând structura de rezistență a locuințelor și favorizând expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu sunt despăgubiți pentru partea de pagubă care a fost produsă sau favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate.

(2) PAID este îndreptățit să recupereze de la cei vinovați valoarea despăgubirilor achitate pentru acele pagube care au fost favorizate de lucrări de construcție neautorizate sau pentru care nu s-au obținut autorizațiile necesare sau nu s-au respectat normativele în construcții, conform legii aplicabile”.

„(10) În cazul contractelor de asigurare în care PAID are calitatea de coasigurător, costurile aferente activității de constatare și evaluare a prejudiciilor cad în sarcina asigurătorilor, iar stabilirea cuantumului aferent obligației fiecărei părți se realizează conform înțelegerii prealabile a acestora”.

„Art. 29

(1) Următoarele fapte constituie contravenții:

a) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligației de asigurare a locuințelor prevăzute la art. 3 alin. (1);

b) nerespectarea, în orice mod, a prevederilor prezentei legi și a reglementărilor A.S.F. emise în aplicarea acesteia de către societățile de asigurare și de intermediari.

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 100 la 500 lei.

(3) Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și aplicarea sancțiunilor se fac de către primari și de către persoanele împuternicite în acest scop de către aceștia.

(4) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) le sunt aplicabile următoarele dispoziții după cum urmează:

a) în cazul societăților, cele prevăzute în Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare;

b) în cazul intermediarilor principali și/sau secundari, cele prevăzute în Legea nr. 236/2018, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, amenzile contravenționale stabilite prin prezenta lege și aplicate de Consiliul A.S.F. se constituie ca venit la bugetul de stat în cotă de 50%, iar diferența de 50% ca venit la bugetul A.S.F”.

Potrivit noii reglementări, la articolul 29, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Amenzile contravenționale stabilite prin prezenta lege pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a), în cotă de 100%, se constituie ca venit la bugetul autorităților locale de pe raza teritorială în care locuiește contravenientul”.