Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului și alte acte normative – modificări (O.U.G. nr. 111/2020)

20 iul. 2020
Vizualizari: 2159

Art. 5 alin. (1) lit. g^1)-g^2) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)[/textmarker]

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 5 alin. (1), după lit. g) se introduc două noi litere, lit. g^1)-g^2), cu următorul conținut:

(1) Intră sub incidența prezentei legi următoarele entități raportoare:

(…)

g^1) furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare;

g^2) furnizorii de portofele digitale”.

 

Art. 5 alin. (1) lit. j)-k) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 5 alin. (1), după lit. i) se introduc două noi litere, lit. j)-k), cu următorul conținut:

(1) Intră sub incidența prezentei legi următoarele entități raportoare:

(…)

j) persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;

k) persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfășurată în zone libere, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult”.

 

Art. 5 alin. (2)-(3) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 5, alin. (2)-(3) prevedeau:

„(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1), agenții și distribuitorii instituțiilor emitente de monedă electronică și instituțiilor de plată, inclusiv cei ai instituțiilor din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României ori punctul central de contact, după caz, respectă obligațiile legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

(3) În aplicarea alin. (2), instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată le impun contractual agenților și distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României conformarea la prevederile din prezenta lege și din reglementările emise în aplicarea acesteia și stabilesc mecanismele de conformare”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 5, alin. (2)-(3) se modifică și vor avea următorul conținut:

(2) Instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României prin agenți sau distribuitori asigură respectarea obligațiilor legale incidente în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului pentru activitățile astfel prestate.

(3) În aplicarea dispozițiilor alin. (2), instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată le impun contractual agenților și distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României cadrul de conformare la prevederile incidente din prezenta lege și din reglementările emise în aplicarea acesteia și se asigură că sunt implementate procedurile și sistemele necesare și sunt respectate obligațiile ce le revin agenților și distribuitorilor, inclusiv prin verificări”.

 

Art. 6 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 (abrogat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 6, alin. (2) prevedea:

„(2) Suplimentar situațiilor prevăzute la alin. (1), entitățile raportoare transmit un raport pentru tranzacții suspecte Oficiului atunci când circumstanțele faptice obiective aferente unei relații de afaceri sau tranzacții ocazionale corespund în tot sau în parte indicatorilor sau tipologiilor de tranzacții suspecte prezentate public de Oficiu”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 6, alin. (2) se abrogă.

 

Art. 6 alin. (3)-(4) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 6, alin. (3)-(4) prevedeau:

„(3) Entitățile raportoare consideră ca suspectă orice relație de afaceri sau tranzacție ocazională cu o persoană ale cărei date de identificare i-au fost comunicate punctual de către Oficiu. În acest caz un raport pentru tranzacții suspecte va fi transmis de către entitatea raportoare Oficiului, dispozițiile art. 9 alin. (1) nefiind aplicabile.

(4) Agenția Națională de Administrare Fiscală transmite de îndată un raport pentru tranzacții suspecte Oficiului atunci când, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieșirea din Comunitate, deținute de acestea la intrarea sau ieșirea din Uniune, cunoaște, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile/fondurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului sau persoana a încălcat obligațiile stabilite prin acest regulament”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 6, alin. (3)-(4) se modifică și vor avea următorul conținut:

(3) Entitățile raportoare consideră ca suspectă tranzacția ce urmează a fi efectuată în situația în care Oficiul solicită acest lucru și transmit un raport în condițiile prevăzute de art. 8 alin. (1).

(4) Agenția Națională de Administrare Fiscală transmite de îndată un raport pentru tranzacții suspecte Oficiului atunci când, în aplicarea Regulamentului (UE) 2018/1.672 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, din datele deținute, cunoaște, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile/fondurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului sau persoana a încălcat obligațiile stabilite prin acest regulament”.

 

Art. 7 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 7, alin. (1) și alin. (3) prevedeau:

„(1) Entitățile raportoare au obligația de a raporta către Oficiu tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro.

(…)

(3) Instituțiile de credit și instituțiile financiare definite conform prezentei legi vor transmite rapoarte on-line privind transferurile externe în și din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 7, alin. (1) și alin. (3) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Entitățile raportoare au obligația de a raporta către Oficiu tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operațiunile care au o legătură intre ele.

(…)

(3) Instituțiile de credit și instituțiile financiare transmit rapoarte privind transferurile externe în și din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operațiunile care au o legătură între ele”.

 

Art. 7 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 (abrogat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 7, alin. (4) prevedea:

„(4) În sensul alin. (1), termenul tranzacție include și operațiunile a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât echivalentul în lei a 15.000 euro, care au elemente comune cum ar fi: părțile tranzacțiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile și sumele implicate. Entitățile raportoare stabilesc în politici și normele interne prevăzute la art. 24 alin. (1), proporțional cu riscul spălării banilor și finanțării terorismului la care sunt expuse, termenul în care elementele comune prezintă relevanță, precum și orice alte scenarii ce ar putea da naștere unor tranzacții legate între ele”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 7, alin. (4) se abrogă.

 

Art. 7 alin. (6)-(7) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 7, alin. (6)-(7) prevedeau:

„(6) Agenția Națională de Administrare Fiscală transmite Oficiului rapoarte privind informațiile cuprinse în declarațiile persoanelor fizice privind numerarul în valută și/sau în monedă națională, care este egal sau depășește limita stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005, deținute de acestea la intrarea sau ieșirea din Uniune.

(7) Raportul pentru tranzacțiile prevăzute la alin. (1), (3) și (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacției, iar raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul depunerii declarației conform Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005, deținute de acestea la intrarea sau ieșirea din Uniune, conform unei metodologii aprobate prin ordin al președintelui Oficiului”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 7, alin. (6)-(7) se modifică și vor avea următorul conținut:

(6) Agenția Națională de Administrare Fiscală transmite Oficiului rapoarte privind informațiile cuprinse în declarațiile persoanelor fizice privind numerarul în valută și/sau în monedă națională, care este egal sau depășește limita stabilită prin Regulamentul (CE) 2018/1.672.

(7) Raportul pentru tranzacțiile prevăzute la alin. (1), (3) și (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacției”.

 

Art. 7 alin. (8) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 7, după alin. (7) se introduce un nou alineat, alin. (8), cu următorul conținut:

„(8) Raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în termenul prevăzut în Regulamentul (CE) 2018/1.672 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, conform unei metodologii aprobate prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor”.

 

Art. 8 alin. (8) și alin. (11) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 8, alin. (8) și alin. (11) prevedeau:

„(8) Decizia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se comunică de îndată Oficiului, care la rândul său o comunică de îndată entității raportoare.

(…)

(11) Forma și conținutul rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 pentru entitățile raportoare financiare și nonfinanciare, precum și metodologia de transmitere a acestora sunt stabilite prin ordin al președintelui Oficiului, cu consultarea autorităților de supraveghere și a organismelor de auto reglementare”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 8, alin. (8) și alin. (11) se modifică și vor avea următorul conținut:

(8) Decizia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se comunică de îndată Oficiului, care la rândul său o comunică de îndată entității raportoare care o implementează imediat.

(…)

(11) Forma și conținutul rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 pentru entitățile raportoare bancare și nonbancare, precum și metodologia de transmitere a acestora sunt stabilite prin ordin al președintelui Oficiului, cu consultarea autorităților de supraveghere și a organismelor de autoreglementare”.

 

Art. 8 alin. (11^1) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 8, după alin. (11) se introduce un nou alineat, alin. (11^1), cu următorul conținut:

„(11^1) În cazul instituțiilor emitente de monedă electronică și instituțiilor de plată care își desfășoară activitatea prin agenți sau distribuitori, obligațiile de raportare prevăzute la art. 6 și art. 7 alin. (5) le revin exclusiv instituțiilor emitente de monedă electronică și instituțiilor de plata persoane juridice române și punctelor unice de contact stabilite pe teritoriul României pentru instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată persoane juridice străine”.

 

Art. 8 alin. (12) și alin. (15) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 8, alin. (12) și alin. (15) prevedeau:

„(12) Entitățile raportoare au obligația de a transmite Oficiului rapoartele stabilite la art. 6, 7 și art. 9 alin. (1), numai în format electronic, prin canalele puse la dispoziție de către acesta, în forma și conținutul stabilite în temeiul alin. (11).

(…)

(15) Rapoartele prevăzute la art. 6, 7 și art. 9 alin. (1), precum și orice alte documente primite de Oficiu prin care sunt semnalate suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului nu constituie petiție în sensul Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 8, alin. (12) și alin. (15) se modifică și vor avea următorul conținut:

(12) Entitățile raportoare au obligația de a transmite Oficiului rapoartele prevăzute la art. 6 și 7 numai în format electronic, prin canalele puse la dispoziție de către acesta, în forma și conținutul stabilite potrivit alin. (11).

(…)

(15) Rapoartele prevăzute la art. 6 și 7, precum și alte documente primite de Oficiu de la autorități și instituții publice prin care sunt semnalate suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, precum și suspiciuni de infracțiuni generatoare de bunuri supuse spălării banilor nu constituie petiție și nu primesc răspuns în sensul Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare”.

 

Art. 9 alin. (3)-(4) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 9, alin. (3)-(4) prevedeau:

„(3) Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e) și f) au obligația de a transmite un raport de tranzacții suspecte numai în măsura în care nu sunt avute în vedere informațiile pe care acestea le primesc de la unul dintre clienții lor sau le obțin în legătură cu aceștia în cursul evaluării situației juridice a clientului în cadrul unor proceduri judiciare sau al îndeplinirii obligației de apărare sau de reprezentare a clientului în proceduri judiciare sau în legătură cu aceste proceduri, inclusiv de consiliere juridică privind inițierea sau evitarea procedurilor, indiferent dacă aceste informații sunt primite sau obținute înaintea procedurilor, în timpul acestora sau după acestea.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazurile în care persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e) și f) cunosc faptul că activitatea de consiliere juridică este furnizată în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului sau atunci când știu că un client dorește consiliere juridică în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 9, alin. (3)-(4) se modifică și vor avea următorul conținut:

(3) Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. f) au obligația de a transmite un raport de tranzacții suspecte numai în măsura în care nu sunt avute în vedere informațiile pe care acestea le primesc de la unul dintre clienții lor sau le obțin în legătură cu aceștia în cursul evaluării situației juridice a clientului în cadrul unor proceduri judiciare sau al îndeplinirii obligației de apărare sau de reprezentare a clientului în proceduri judiciare sau în legătură cu aceste proceduri, inclusiv de consiliere juridică privind inițierea sau evitarea procedurilor, indiferent dacă aceste informații sunt primite sau obținute înaintea procedurilor, în timpul acestora sau după acestea.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazurile în care persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. f) cunosc faptul că activitatea de consiliere juridică este furnizată în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului sau atunci când știu că un client dorește consiliere juridică în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului”.

 

Art. 9^1 din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 9 se introduce un nou articol, art. 9^1, cu următorul conținut:

„Art. 9^1

(1) Oficiul informează Comisia Europeană cu privire la funcționarea și caracteristicile mecanismelor naționale prevăzute la art. 611 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Oficiul furnizează în timp util informațiile din registrul prevăzut la art. 611 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, oricărei alte unități de informații financiare, în conformitate cu dispozițiile art. 36”.

 

Art. 10 alin. (1)-(3) și alin. (6)-(7) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 10, alin. (1)-(3) și alin. (6)-(7) prevedeau:

„(1) Instituțiile de credit și instituțiile financiare nu vor furniza conturi sau carnete de economii anonime, pentru care identitatea titularului sau a beneficiarului real nu este cunoscută și evidențiată în mod corespunzător.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), instituțiile de credit și instituțiile financiare aplică cât mai curând posibil măsurile de cunoaștere a clientelei tuturor titularilor și beneficiarilor conturilor și carnetelor de economii anonime existente.

(3) Utilizarea în orice fel a conturilor și a carnetelor de economii anonime existente nu este permisă decât după aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei prevăzute la art. 13, 16 sau, după caz, art. 17.

(…)

(6) Instituțiile de credit și instituțiile financiare trebuie să aplice proceduri de cunoaștere a clientelei și de păstrare a evidențelor referitoare la aceasta cel puțin echivalente cu cele prevăzute în prezenta lege în toate sucursalele și filialele acestora situate în state terțe.

(7) În cazul în care entitățile raportoare au sucursale sau filiale deținute în proporție majoritară situate în țări terțe în care cerințele minime privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului sunt mai puțin stricte decât cele prevăzute în prezenta lege, sucursalele și filialele deținute în proporție majoritară situate în țara terță respectivă pun în aplicare prevederile prezentei legi, inclusiv pe cele privind protecția datelor, în măsura în care dreptul țării terțe permite acest lucru”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 10, alin. (1)-(3) și alin. (6)-(7) se modifică și vor avea următorul conținut:

(1) Instituțiile de credit și instituțiile financiare nu vor furniza conturi anonime, carnete de economii anonime sau casete de valori anonime și nici servicii de acceptare la plată a cardurilor preplătite anonime.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), instituțiile de credit și instituțiile financiare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei tuturor titularilor și beneficiarilor conturilor anonime, carnetelor de economii anonime și a casetelor de valori anonime existente.

(3) Utilizarea în orice fel a conturilor anonime, a carnetelor de economii anonime și a casetelor de valori anonime existente nu este permisă decât după aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei prevăzute la art. 13, art. 16 sau, după caz, art. 17.

(…)

(6) Instituțiile de credit și instituțiile financiare trebuie să aplice proceduri de cunoaștere a clientelei și de păstrare a evidențelor referitoare la aceasta cel puțin echivalente cu cele prevăzute în prezenta lege, inclusiv pentru activitatea derulată prin sucursalele, agenții, distribuitorii și filialele deținute în proporție majoritară, situate în state terțe.

(7) În cazul în care entitățile raportoare au agenți, distribuitori, sucursale sau filiale deținute în proporție majoritară situate în țări terțe în care cerințele minime privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului sunt mai puțin stricte decât cele prevăzute în prezenta lege, agenții, distribuitorii, sucursalele și filialele deținute în proporție majoritară situate în țara terță respectivă pun în aplicare prevederile prezentei legi, inclusiv pe cele privind protecția datelor, în măsura în care dreptul țării terțe permite acest lucru”.

 

Art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 11 alin. (1), lit. a) prevedea:

„(1) Entitățile raportoare sunt obligate să aplice măsuri standard de cunoaștere a clientelei care să permită:

a) identificarea clientului și verificarea identității acestuia pe baza documentelor, datelor sau informațiilor obținute din surse credibile și independente, inclusiv prin mijloacele de identificare electronică prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 11 alin. (1), lit. a) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Entitățile raportoare sunt obligate să aplice măsuri standard de cunoaștere a clientelei care să permită:

a) identificarea clientului și verificarea identității acestuia pe baza documentelor, datelor sau informațiilor obținute din surse sigure și independente, inclusiv, dacă sunt disponibile, a mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor de încredere relevante prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1.999/93/CE sau a oricărui alt proces de identificare sigur, la distanță sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat la nivel național de către Autoritatea pentru Digitalizarea României;”.

 

Art. 11 alin. (8^1) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 11, după alin. (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul conținut:

„(8^1) Entitățile raportoare au obligația de a obține o dovadă a înregistrării beneficiarilor reali sau informații din registrele centrale ale beneficiarilor reali ori de câte ori încep o nouă relație de afaceri cu persoane care sunt supuse obligației înregistrării informațiilor privind beneficiarul real”.

 

Art. 13 alin. (1) lit. d)-e) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 13 alin. (1), după lit. c) se introduc două noi litere, lit. d)-e), cu următorul conținut:

(1) Entitățile raportoare au obligația de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei în următoarele situații:

(…)

d) când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, indiferent de incidența prevederilor derogatorii de la obligația de a aplica măsurile de cunoaștere a clientelei stabilite în prezenta lege și de valoarea operațiunii;

e) dacă există îndoieli privind veridicitatea sau suficiența informațiilor de identificare deja deținute despre client sau beneficiarul real”.

 

Art. 13 alin. (8)-(9) din Legea nr. 129/2019 (abrogat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 13, alin. (8)-(9) prevedeau:

„(8) Entitățile obligate pot să nu aplice măsuri de cunoaștere a clientelei cu privire la moneda electronică, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare de atenuare a riscurilor:

a) instrumentul de plată nu este reîncărcabil sau are o limită maximă de 150 euro pentru tranzacțiile de plăți lunare, care poate fi utilizată numai în statul membru respectiv;

b) suma maximă depozitată electronic nu depășește 150 euro;

c) instrumentul de plată este utilizat exclusiv pentru a achiziționa bunuri sau servicii;

d) instrumentul de plată nu poate fi finanțat cu monedă electronică anonimă;

e) emitentul efectuează o monitorizare suficientă a tranzacțiilor sau a relației de afaceri pentru a permite depistarea tranzacțiilor neobișnuite sau suspecte.

(9) Derogarea prevăzută la alin. (8) nu este aplicabilă în cazul răscumpărării în numerar sau al retragerii în numerar a valorii monetare a monedei electronice în cazul în care suma răscumpărată depășește 150 euro”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 13, alin. (8)-(9) se abrogă.

 

Art. 14 din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 14 prevedea:

„Art. 14

Entitățile raportoare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei nu numai tuturor clienților noi, ci și clienților existenți, în funcție de risc, inclusiv atunci când circumstanțele relevante privind clientul se schimbă”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 14 se modifică și va avea următorul conținut:

Art. 14

Entitățile raportoare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei tuturor clienților noi. Entitățile raportoare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei și clienților existenți, în funcție de risc sau atunci când circumstanțele relevante privind clientul se schimbă sau în cazul în care entitățile raportoare au în cursul anului calendaristic relevant obligația legală de a contacta clientul pentru a examina toate informațiile relevante referitoare la beneficiarul real sau în cazul în care entitățile raportoare au această obligație în temeiul dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare”.

 

Art. 16 alin. (2) partea introductivă a lit. c) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 16 alin. (2), partea introductivă a lit. c) prevedea:

„(2) Încadrarea într-un grad de risc redus se realizează prin evaluarea globală a tuturor factorilor de risc identificați, potrivit prevederilor art. 11 alin. (6) și luând în considerare cel puțin următorii factori caracteristici:

(…)

c) factori de risc geografic:”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 16 alin. (2), partea introductivă a lit. c) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Încadrarea într-un grad de risc redus se realizează prin evaluarea globală a tuturor factorilor de risc identificați, potrivit prevederilor art. 11 alin. (6) și luând în considerare cel puțin următorii factori caracteristici:

(…)

c) factori de risc geografic – înregistrare, stabilire, reședință în:”.

 

Art. 17 alin. (2)-(3) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 17, alin. (2)-(3) prevedeau:

„(2) Entitățile raportoare au obligația să examineze contextul și scopul tuturor tranzacțiilor complexe și care au valori neobișnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobișnuite de tranzacții care nu au un scop economic, comercial sau legal evident.

(3) Circumstanțele și scopul unor asemenea tranzacții trebuie să fie examinate cât mai curând posibil de către entitățile raportoare, inclusiv pe baza unor documente suplimentare solicitate clientului pentru justificarea tranzacției. De asemenea, entitățile raportoare măresc gradul și natura monitorizării relației de afaceri în scopul de a stabili dacă respectivele tranzacții sau activități par suspecte. Constatările verificărilor efectuate trebuie să fie consemnate în scris și vor fi disponibile la solicitarea autorităților competente sau organismelor de autoreglementare”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 17, alin. (2)-(3) se modifică și vor avea următorul conținut:

(2) Entitățile raportoare au obligația să examineze contextul și scopul tuturor tranzacțiilor care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) sunt tranzacții complexe;

b) sunt tranzacții cu valori neobișnuit de mari;

c) nu se încadrează în tiparul obișnuit;

d) nu au un scop economic, comercial sau legal evident.

(3) Entitățile raportoare au obligația să crească gradul și natura monitorizării relației de afaceri în scopul de a stabili dacă respectivele tranzacții sau activități sunt suspecte”.

 

Art. 17 alin. (7) partea introductivă din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 17, alin. (7) partea introductivă prevedea:

„(7) În cazul relațiilor de corespondent cu instituții respondente din alte state membre și state terțe, instituțiile de credit și instituțiile financiare corespondente aplică, în plus față de măsurile standard de cunoaștere a clientelei, următoarele măsuri:”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 17, alin. (7) partea introductivă se modifică și va avea următorul conținut:

„(7) În cazul relațiilor transfrontaliere de corespondent cu instituții respondente din alte state membre și țări terțe, care implică executarea de operațiuni de plată pentru clienții instituției respondente, instituțiile de credit și instituțiile financiare corespondente aplică, în plus față de măsurile standard de cunoaștere a clientelei, următoarele măsuri, înainte de stabilirea unei relații de afaceri:”.

 

Art. 17 alin. (14) pct. 1 lit. g) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 17 alin. (14) pct. 1, după lit. f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul conținut:

„(14) La evaluarea riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului se vor lua în considerare și următorii factori caracteristici situațiilor cu risc potențial mărit:

1. factori de risc privind clienții:

(…)

g) clientul este un resortisant al unei țări terțe care solicită drepturi de ședere sau cetățenia română în schimbul transferurilor de capital, al achiziționării de proprietăți sau de obligațiuni de stat sau al investițiilor în entități corporative”.

 

Art. 17 alin. (14) pct. 2 lit. c) din Legea nr. 129/2019 (modificat prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 17 alin. (14) pct. 2, lit. c) prevedea:

„(14) La evaluarea riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului se vor lua în considerare și următorii factori caracteristici situațiilor cu risc potențial mărit:

2. factori de risc privind produsele, serviciile, tranzacțiile sau canalele de distribuție:

(…)

c) relații de afaceri sau tranzacții la distanță, fără anumite măsuri de protecție, cum ar fi semnătura electronică;”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 17 alin. (14) pct. 2, lit. c) se modifică și va avea următorul conținut:

„(14) La evaluarea riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului se vor lua în considerare și următorii factori caracteristici situațiilor cu risc potențial mărit:

2. factori de risc privind produsele, serviciile, tranzacțiile sau canalele de distribuție:

(…)

c) relații de afaceri sau tranzacții la distanță, fără anumite măsuri de protecție, cum ar fi mijloacele de identificare electronică sau serviciile de încredere relevante definite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau orice alt proces de identificare sigur, la distanță sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României;”.

 

Art. 17 alin. (14) pct. 2 lit. f) din Legea nr. 129/2019 (introdus prin O.U.G. nr. 111/2020)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 17 alin. (14) pct. 2, după lit. e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul conținut:

„(14) La evaluarea riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului se vor lua în considerare și următorii factori caracteristici situațiilor cu risc potențial mărit:

2. factori de risc privind produsele, serviciile, tranzacțiile sau canalele de distribuție:

(…)

f) tranzacții cu petrol, arme, metale prețioase, produse din tutun, obiecte de artă și alte obiecte de importanță arheologică, istorică sau culturală, obiecte de cult sau obiecte rare cu valoare științifică, precum și fildeșul și speciile protejate”.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și alte acte normative – modificări (O.U.G. nr. 111/2020) was last modified: iulie 20th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.