JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acordarea de măsuri reparatorii sub forma compensării cu alte imobile acordate în echivalent. Aplicarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 modificată. Incidenţa Deciziei nr. 12/2018 – R.I.L. Greşita reţinere de instanţa de fond a calităţii de unitate deţinătoare a unui lăcaş de cult

• Legea nr. 10/2001: art. 21
• Legea nr. 165/2013: art. 1 alin. (2) modificat prin H.G. nr. 89/2014
• Legea nr. 368/2013

„În mod nelegal a reținut instanța de fond că imobilul casă nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001 și că s ar impune verificarea decretului prezidențial de împroprietărire al bisericii, pe care nimeni nu l a contestat. În cauză nu se poate face abstracție de situația concretă a imobilului, care la data naționalizării era o casă de locuit și nu un locaș de cult, devenind biserică ulterior în baza unui decret prezidențial, iar terenul aferent pentru care reclamantul a primit deja despăgubiri, a fost dobândit de biserică în baza unui schimb de terenuri, realizat cu unitatea administrativ teritorială.
Între unitățile deținătoare enumerate limitativ de art. 21 al Legii nr. 10/2001 nu intră sub nici o formă bisericile cărora li s au atribuit ulterior naționalizării imobilele preluate abuziv. Unitatea deținătoare în prezenta cauză este unitatea administrativ teritorială, respectiv Municipiul (…), care și a și recunoscut calitatea procesuală în cauză soluționând parțial notificarea.
Analizând lista bunurilor ce pot face obiectul compensării în condițiile Legii nr. 165/2013 anexă la Hotărârea Consiliului Local (…) nr. (…) din 29 ianuarie 2015, curtea a constatat că aceasta nu a mai fost actualizată în condițiile legii de la data adoptării acestei hotărâri respectiv de aproape 4 ani de zile.
Curtea analizând conținutul listei cu imobile oferite în compensare cu aplicarea principiilor obligatorii trasate prin Decizia nr. 12 din 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat că într adevăr lista este lacunară, conține imobile puține și neatractive, care nu ar putea oferi o veritabilă reparație, ținând cont și de imobilul ce a fost preluat abuziv de la antecesorul reclamantului. Mai mult lista nu a fost niciodată actualizată din anul 2015, iar pârâții nu au respectat principiul unei colaborări loiale, susținând inițial inexistența totală a unor bunuri ce ar putea fi oferite în compensare, ca mai apoi să se ivească totuși trei imobile, din care două subsoluri neatractive.
Curtea a mai reținut faptul că indiferent de poziția instanțelor judecătorești exprimate anterior cu privire la caracterul obligatoriu sau nu al acestei liste, autoritățile competente investite cu notificări formulate în condițiile Legii 10/2001 trebuie să țină cont de faptul că Decizia nr. 12 din 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în Recurs în Interesul Legii este obligatorie și trebuie respectată pe viitor, astfel încât se impune actualizarea în mod benevol a acestor liste cu bunuri ce pot fi acordate în compensare, astfel încât ele să conțină imobile atractive ce pot fi acordate pentru o reparație echitabilă a persoanelor îndreptățite la măsuri compensatorii, fiind de preferat ca ele să fie identificate de unitatea deținătoare în baza criteriilor proprii de preferință și nu de persoanele ce au formulat notificări.
Opțiunea legiuitorului român rezultată din expunerea de motive a Legii nr. 368/2013, potrivit căreia „finalitatea de atins va fi inclusiv aceea de scădere a presiunii asupra bugetului de stat, prin diminuarea sumei despăgubirilor acordate în numerar persoanelor îndreptățite” a fost aceea care a așezat în prin planul despăgubirilor măsurile compensatorii prin oferirea altor imobile în echivalent.
Or, chiar acceptând că un asemenea demers este unul incomod pentru unitățile administrativ teritoriale care exploatează și dețin fondul locativ de stat aflat în domeniul privat, trebuie acceptat că dispozițiile legale imperative și deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie respectate, și trebuie oferite persoanelor îndreptățite posibilități reale și efective de a obține imobile în compensare, pentru a nu le mai da ocazia invocării în mod legitim a pasivității sau neglijenței unităților deținătoare în întocmirea și actualizarea listei imobilelor ce pot fi acordate în compensare”.

(Curtea de Apel Oradea, Secția I a civilă, decizia civilă nr. 1223 din 27 noiembrie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Nu aveți acces la acest articol!!!