Invocarea aplicării greşite a dispoziţiilor de drept material. Stabilirea condiţiilor de sesizare a Curţii Constituţionale (L. nr. 47/1992, NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 686/2019

NCPC: art. 312, art. 488 pct. 8; L. nr. 47/1992: art. 29 alin. (1) – (3) 

Prealabil examinării criticilor invocate prin cererea de recurs, Înalta Curte apreciază că acestea pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., întrucât se invocă aplicarea greșită a dispozițiilor de drept material prevăzute de art. 29 alin. (1) – (3) din Legea nr. 47/1992.

Excepția de neconstituționalitate este un incident apărut în cursul unui proces, asemănător chestiunilor prejudiciale obișnuite, și, în principiu, invocarea ei trebuie să reclame justificarea unui interes, motiv pentru care prin dispozițiile art. 29 (1) – (3) din Legea nr. 47/1992 s-au stabilit condițiile de sesizare a Curții Constituționale.

Verificarea condițiilor prevăzute de lege a fost stabilită în competența instanței în fața căreia a fost ridicată această excepție, așa încât Curtea de Apel București respectând aceste dispoziții, a verificat cererea recurentului oprindu-se mai întâi asupra admisibilității sesizării potrivit reglementării din alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992.

În concret, art. 29 alin. (1) din lege prevede că pot face obiect al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor, legi sau ordonanțe, care au legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Rezultă din aceste prevederi că dispozițiile normative puse în discuție trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, înțelegând prin aceasta fondul litigiului și orice alte dispoziții care au legătură cu fondul litigiului.

În speță, recurentul-reclamant, în fața instanței de apel nu a indicat argumentele în temeiul cărora a considerat că această dispoziție legală încalcă normele constituționale, care să poată fi examinate din perspectiva condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) – (3) din Legea nr. 47/1992.

Recurentul-reclamant a indicat aceste motive prin memoriul de recurs, însă prin raportare la soluția pronunțată de curtea de apel și la argumentele arătate de instanță în fundamentarea încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar întrucât acestea nu au constituit obiect de analiză în apel.

Considerentele instanței de apel care a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) – (3) din Legea nr. 47/1992 sunt, prin urmare, corecte.

Pentru aceste motive, Înalta Curtea apreciază recursul nefondat și îl va respinge ca atare, conform art. 312 C. proc. civ.

Sursa informației: www.scj.ro.