Inspecția Judiciară. Sesizare din oficiu cu privire la încălcarea de către domnul procuror general al României a obligaţiilor deontologice

În data de 14 iunie 2018, Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu cu privire la încălcarea de către domnul Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a obligațiilor deontologice stabilite prin dispozițiile art. 17 din Codul Deontologic al judecătorilor și procurorilor, publicând ulterior raportul său cu privire la această sesizare, în data de 27 iunie 2018.

Sesizarea din oficiu are ca fundament afirmațiile făcute presei de către domnul Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 8 decembrie 2017, când a declarat faptul că „Procurorii din Direcția Națională Anticorupție sunt hărțuiți prin campanii media, prin chemarea în fața unor comisii speciale. Dar acolo cine îi convoacă? Niște inculpați de rang înalt, care vor ca discuțiile să aibă loc în alt mediu în afara celui judiciar”.

Verificările prealabile au fost finalizate la data de 14 iunie 2018, în termenul prevăzută  de art. de art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și au cuprins printre altele efectuarea unor verificări directe la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în conform art. cu art. 13 alin. (1) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară și solicitarea unui punct de vedere domnului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu art. 14 alin. (1) lit. f) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, punct de vedere ce a fost atașat raportului Inspecției.

Prin punctul de vedere transmis de către domnul Augustin Lazăr procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se susține faptul că menționarea „inculpați de rang înalt” vizează solicitările de audiere într-o comisie parlamentară făcute de un ofițer superior în rezervă din cadrul Serviciul Român de Informații trimis în judecată de către Direcția Națională Anticorupție și condamnat de instanța de fond.

Punctul de vedere mai sus precizat nu a fost reținut din următoarele considerente:

În primul rând, afirmațiile au fost făcute în referire la procurorii Direcției Națională Anticorupție și în contextul deciziei nr. 611/03.10.2017 a Curții Constituționale prin care procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi era obligată să se prezinte în vederea audierii la Comisia Specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. Prin rezoluția nr. 814/IJ/1725/DIP/2017 a Inspecției Judiciare s-a dispus exercitarea acțiunii disciplinare față de procurorul șef al Direcția Națională Anticorupție doamna Laura Codruța Kovesi pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute  de art. 99 lit. a și ș din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.

Prin adresele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și respectiv a Direcției Națională Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a rezultat că membrii Comisiei Parlamentare mai sus prezentate nu au calitate de inculpați în vreun dosar penal, extrapolând cu atât mai puțin, membrii Comisiei Comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

În al doilea rând, dacă se acceptă ideea că „inculpați de rang înalt” se referă la un fostul ofițer SRI, condamnat în primă instanță, acesta nu poate fi decât „inculpat” și nu „inculpați” – arată raportul Inspecției.

Totodată, trebuie precizat faptul că orice persoană până la condamnarea sa definitivă se bucură potrivit art. 6 alin. (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului de prezumția de nevinovăție „orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită”.

Potrivit art. 4 alin. (1) C.p.p. se arată de asemenea că „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă”.

În acest context, conform practicii Convenției Europene a Drepturilor Omului, persoana … nu trebuie ostracizată prin catalogarea sa drept „inculpat de rang înalt”.

În al treilea rând, simpla prezentare a unei liste cu magistrați de către fostul ofițer SRI nu înseamnă că acesta îi și convoacă în fața unei comisii parlamentare.

Astfel, raportat la întreaga argumentare apreciem că folosirea sintagmei de „inculpați de rang înalt” a avut în vedere membrii comisiilor parlamentare mai sus menționate, astfel încât considerăm că aceasta este de natură să compromită demnitatea domnului Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în funcție și în societate.

În acest sens, atitudinea expresivă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a avut efect imediat, fiind preluată de mai multe publicații și televiziuni și adusă la cunoștința opiniei publice.

În acest context, în ședința din data de 11 decembrie 2017, în timpul dezbaterilor pe buget din comisiile juridice reunite din Parlament, a fost criticată afirmația procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, indicând faptul că: „eu nu iau aceste declarații iresponsabile în nume personal și nu mă răzbun pe instituție”.

Sursa informației