Incompatibilități și interdicții aplicabile magistraților. Hotărâri și recomandări ale Consiliului Superior al Magistraturii

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dispozițiile legale referitoare la incompatibilitățile și interdicțiile aplicabile magistraților sunt bine cunoscute și, din acest motiv, prezentul articol nu-și propune o reiterare a acestora.

Scopul acestui articol este acela de a prezenta o sinteză a recomandărilor și a punctelor de vedere exprimate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, precum și de Comisiile de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii^[1], în interpretarea dispozițiile art. 5 alin. (1) și art. 11 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare^[2], în prezent art. 227 și 234 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor^[3], și în aplicarea Deciziei nr. 45 din 30 ianuarie 2018 a Curții Constituționale a României^[4].

Consiliul Superior al Magistraturii, în repetate rânduri, a fost chemat să se pronunțe cu privire la existența unor conflicte de interese sau cu privire la incompatibilitatea funcției de judecător/procuror cu alte funcții publice sau private ori cu desfășurarea unui anumit tip de activități, creând, astfel, o jurisprudență care, uneori, a fost neunitară sau discutabilă.

Prin Decizia nr. 45/30 ianuarie 2018, Curtea Constituțională, sesizată, în cadrul controlului de constituționalitate „a priori”, cu soluționarea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor^[5], s-a pronunțat cu privire la incompatibilitățile aplicabile magistraților în funcție.

Astfel, Curtea a statuat că „atât timp cât o persoană deține calitatea de judecător sau procuror nu poate exercita decât activitățile specifice acestor funcții… întregul statut al judecătorului/procurorului, în mod axiomatic, se axează pe rolul lor constituțional, astfel cum este definit la art. 124 și 125, respectiv art. 131 și 132 din Constituție. Or, asumându-și, prin diverse mecanisme [numire/detașare], un rol diferit celui de înfăptuire a justiției și/sau de apărare a intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenței judecătorului, principiul separației puterilor în stat și dispozițiile referitoare la rolul și incompatibilitățile judecătorului [art. 1 alin. (4), art. 124 și art. 125 alin. (3) din Constituție], iar, pe de altă parte, dispozițiile constituționale referitoare la rolul și incompatibilitățile care însoțesc statutul procurorului [art. 131 și 132 din Constituție]”^[6].

Această motivare a instanței constituționale impune și o reevaluare a hotărârilor ori punctelor de vedere exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la incompatibilitatea funcției de magistrat cu alte funcții publice sau private.

În cele ce urmează, ne propunem o prezentare a evoluției jurisprudenței Consiliului Superior al Magistraturii în această materie.

1. Funcția de judecător/procuror și desfășurarea unor activități didactice, altele decât funcțiile didactice în învățământul superior sau de formator la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri

Anterior Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că funcția de judecător/procuror este compatibilă: cu calitatea de formator în cadrul Institutului Notarial Român^[7], cu funcțiile de instruire în cadrul Institutului Național de Administrație ori de lector în cadrul Institutului Diplomatic Român^[8], lector titular de disciplină sau lector conducător de atelier în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților^[9].

Decizia nr. 45/2018 a Curții Constituționale condiționează posibilitatea magistratului de a desfășura activități de formare profesională de deținerea de către acesta a unei funcții didactice în învățământul superior (paragr. 172).

În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii, în ședința din data de 6 septembrie 2018 a Comisiei nr. 1 – Legislație și cooperare interinstituțională (reunită), a apreciat că, în măsura în care un magistrat are calitatea de cadru didactic, acesta are posibilitatea de a desfășura, în virtutea acestei funcții, activități de formare profesională pentru alte profesii juridice, inclusiv în cadrul institutelor de formare profesională a acestora^[10].

Referitor la deținerea funcției didactice în învățământul superior, în ședința din data de 20 martie 2017, Comisia nr. 1 (reunită)^[11] a decis că participarea judecătorilor și procurorilor care au calitatea de cadru didactic universitar la unele activități precum organizarea unor conferințe și sesiuni științifice, participarea în comisii de reglementare având ca obiect elaborarea unor regulamente (inclusiv cel propriu) sau la o comisie de analiză în subordinea Comisiei de etică universitară, precum și la activitățile de promovare a ofertei educaționale a facultății, constând în deplasare la licee pentru întâlniri cu elevii, dacă la nivelul facultății sunt constituite comisii cu un asemenea obiect (sau structuri similare cu altă denumire), intră în sfera activităților care se circumscriu participării la consilii și în comisii în interesul învățământului.

Menținând hotărârile anterioare, Comisia nr. 1 (reunită) a decis, în ședința din 17 martie 2021^[12], că un judecător sau procuror nu poate face parte din organele administrative de conducere a instituțiilor de învățământ superior.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, cu valoare de principiu, că judecătorii și procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare numai din cadrul sistemului judiciar^[13].

În condițiile în care judecătorul/procurorul deține o funcție didactică în învățământul superior, participarea sa în comisii de examinare, altele decât cele din sistemul judiciar, este posibilă în măsura în care intră în sfera activităților didactice^[14].

2. Participarea judecătorilor și procurorilor în calitate de expert/formator/trainer în cadrul unor proiecte naționale și internaționale

După pronunțarea Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii și-a nuanțat poziția în legătură cu compatibilitatea funcției de judecător/procuror cu calitatea de expert/formator/trainer în cadrul unor proiecte naționale și internaționale, în sensul că a condiționat o astfel de participare de caracterul neremunerat al prestațiilor.

Astfel, Comisia nr. 1 (reunită), chemată să se pronunțe punctual cu privire la participarea unor magistrați în cadrul unor proiecte internaționale, în ședința din 16 aprilie 2018, a decis că funcția de judecător nu este compatibilă cu participarea ca: expert remunerat în Republica Moldova pentru acordarea de asistență de specialitate la implementarea proiectului UE de asistență tehnică „Sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova – ATRECO”^[15] și ca expert plătit într-un proiect de Twinning ce ar urma să fie implementat în Turcia (proiectul de Twinning IPA 2014-TR 14 IPA JH 07 17 – Increasing Efficiency of Auxiliary Staff in Judicial Services and the Quality of Trainings, implementat de Sustainable Criminal Justice Solutions)^[16].

Analizând o solicitare vizând participarea unui magistrat în funcție pentru rolul de expert în științe juridice în cadrul procedurii simplificate privind achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea unui studiu de fundamentare a capacității de schimb de informații la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene asupra modurilor de operare în cazurile de mare violență, Comisia a reținut că în situația semnalată există incompatibilitate cu funcția de judecător sau procuror^[17].

De precizat este faptul că, anterior Deciziei Curții Constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că participarea magistraților în cadrul unor astfel de proiecte este compatibilă cu funcția de judecător sau procuror chiar și în condițiile în care aceștia au fost remunerați pentru activitățile desfășurate^[18].

În alte situații, Comisia a tratat problema participării magistraților în calitate de formatori, traineri sau experți prin raportare la dispozițiile art. 11 din Legea nr. 303/2004, nemodificată, actualmente art. 234 din Legea nr. 303/2022.

În acest context, s-a apreciat că, în măsura în care aceste activități s-ar circumscrie dispozițiilor menționate, nu s-ar ridica probleme de incompatibilitate, întrucât magistraților le este permis să participe la elaborarea de publicații, articole, studii de specialitate, lucrări literare ori științifice, să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale ori membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Condiția care nu ar atrage incompatibilitatea în cazul desfășurării unor astfel de activități ar fi aceea ca eventualul raport juridic în care judecătorul/procurorul ar fi implicat în derularea activității de expert să nu fie un raport de muncă sau un alt raport juridic de natură a conduce la calificarea activității ca fiind o funcție publică sau privată, întrucât o astfel de situație ar contraveni prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituția României, republicată.

În consecință, Comisia nr. 1 (reunită) a decis că participarea magistraților, în calitate de formatori, în cadrul proiectului „Adaptjust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian – participare constând în activități referitoare la elaborarea suportului de curs, a documentelor anexă la acesta și a unui manual –, se circumscrie activităților permise de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în condițiile în care s-a încheiat o convenție de cesiune a drepturilor de autor. În legătură cu posibilitatea judecătorilor și procurorilor de a desfășura, în cadrul aceluiași program, activitățile de formare profesională, Comisia a reținut că nu este permisă desfășurarea de activități de formare profesională de către judecători sau procurori cu privire la alte categorii profesionale, precum medici psihiatri, psihologi și asistenți sociali^[19].

Într-o altă situație, Comisia nr. 1 (reunită) a apreciat că activitatea ce urmează a fi prestată în cadrul proiectului „Instrumente de avertizare timpurie și cadre de restructurare preventive”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (PSRS), se circumscrie celor permise de art. 11 din Legea nr. 303/2004, astfel că nu ridică probleme de compatibilitate cu funcția de judecător. S-a subliniat totuși că raportul juridic în care ar urma să se implice magistratul nu trebuie să fie de natură a conduce la calificarea activității desfășurate în proiect ca fiind o funcție publică sau privată și, de asemenea, acesta nu trebuie să îmbrace forma unui contract de muncă. Referitor la aspectul remunerației, s-a apreciat că, în măsura în care activitatea prestată în cadrul proiectului este compatibilă cu funcția de judecător, remunerarea nu ridică, în sine, probleme de compatibilitate, însă remunerarea judecătorului de către Casa de Insolvență …, chiar dacă resursele provin din fonduri europene, ar putea afecta aparența de imparțialitate în cauzele în care este desemnată lichidator această societate, atrăgând aplicabilitatea cazului de abținere prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă^[20].

Referitor la posibilitatea de a susține un seminar cu tema „Spălarea banilor” organizat de o instituție din afara țării, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 11 martie 2020, a apreciat că, în măsura în care activitatea concretă ce ar urma să fie desfășurată s-ar circumscrie dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 303/2004, nu s-ar ridica probleme de compatibilitate. De asemenea, s-a reținut că valorificarea, în cadrul unor conferințe sau seminare, a operelor științifice ce intră în domeniul de protecție a Legii nr. 8/1996^[21] nu ar trebui să ridice probleme de compatibilitate^[22].

Recent, în ședința din 10 aprilie 2023, Comisia nr. 1 (reunită) a stabilit că nu pot fi identificate probleme de incompatibilitate între calitatea de procuror și aceea de vicepreședinte al „Instanbul Anti-Corruption Action Plan”, câtă vreme desemnarea în această calitate se circumscrie implicării Direcției Naționale Anticorupție, instituție în cadrul căreia procurorul este numit, în activitățile „Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală”. S-a subliniat că, într-o astfel de situație, este necesar ca procurorul să nu fie implicat într-un raport de muncă sau într-un alt raport juridic de natură să conducă la calificarea activității ca fiind o funcție publică sau privată^[23].

Într-o altă situație, Comisia nr. 1 (procurori) a decis că funcția de procuror este incompatibilă cu funcția de membru al Comitetului de Supraveghere a Oficiului de Luptă Anti-Fraudă^[24].

Chemată să se pronunțe în legătură cu activitatea de formator desfășurată de judecător/procuror în cadrul unor cursuri de pregătire pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, organizate de o instituție privată de învățământ superior, Comisia nr. 1 (reunită) a reținut că aceasta este incompatibilă cu funcția. Astfel, Comisia a reținut că activitatea remunerată de formator la cursurile organizate de Facultatea de Drept implică stabilirea unui raport juridic direct între judecător sau procuror și instituția de învățământ superior, diferit de cel pe care l-ar presupune exercitarea unei funcții didactice din învățământul superior, raport prin care s-ar încălca interdicția prevăzută de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de a exercita alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior^[25].

Referitor la compatibilitatea funcției de judecător sau procuror cu activitatea privată de meditator pentru admiterea în profesiile juridice, respectiv admiterea la Școala Națională de Grefieri sau admiterea în magistratură, Comisia nr. 1 (reunită), analizând dispozițiile constituționale și legale care reglementează regimul incompatibilităților pentru magistrați, precum și deciziile Curții Constituționale nr. 45/2018 și nr. 252/2018^[26], a concluzionat că activitatea privată de a acorda meditații la admiterea în profesiile juridice este incompatibilă cu funcția de judecător sau procuror^[27].

3. Participarea judecătorilor/procurorilor la conferințe sau alte evenimente științifice

Referitor la participarea magistraților, în calitate de moderator sau speaker, la evenimente cu caracter științific, Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că aceasta nu ridică probleme de incompatibilitate cu funcția.

Astfel, s-a apreciat că nu sunt probleme de incompatibilitate în condițiile în care un magistrat participă: în calitate de speaker, la o conferință internațională organizată de „Legal Accelerators” pe teme privind intersecția dintre drept și tehnologie^[28] sau la conferințe/dezbateri, pe teme juridice, organizate prin intermediul site-ului www.juridice.ro^[29]. S-a reținut că, față de natura evenimentelor și a activității pe care o presupune participarea magistratului, nu se poate reține că acesta s-ar afla în ipoteza „exercitării unei alte funcții”, în sensul interdicției instituite de art. 125 alin. (3) din Constituția României, republicată (interdicție reluată la nivelul legislației infraconstituționale). În ceea ce privește eventualul raport juridic în care urmează să se implice magistratul, în calitate de speaker sau moderator, s-a precizat că acesta nu trebuie să îmbrace forma unui contract de muncă.

Comisia nr. 1 (reunită) a reținut că participarea în cadrul unui proiect a unui magistrat în funcție, în calitate de formator angajat al unui partener ONG, cu contract individual de muncă, ridică probleme de incompatibilitate^[30].