Incompatibilități și interdicții aplicabile magistraților. Hotărâri și recomandări ale Consiliului Superior al Magistraturii

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

4. Deținerea unor calități sau funcții care ridică probleme de incompatibilitate cu funcția de judecător/procuror

Consiliul Superior al Magistraturii a decis că funcția de judecător/procuror este incompatibilă cu: cea de președinte al Asociației de Părinți și cu cea de membru, în calitate de părinte, în Consiliul de Administrație al Școlii^[31], cea de arbitru la competiții sportive, doar în condițiile în care activitatea desfășurată în această calitate este remunerată, sau cea de membru în comisii de examinare pentru acordarea de grade tehnice sportive, doar în condițiile în care activitatea desfășurată în această calitate este remunerată^[32]. Noțiunea de „remunerație” include orice avantaje de natură materială, inclusiv cheltuieli de cazare, masă, cheltuieli de transport pentru deplasări la competiții interne/internaționale și diurnă^[33]. Recent, în ședința din 10 aprilie 2023, Comisia nr. 1 (reunită) a stabilit că participarea ocazională a unui magistrat la diverse competiții sportive, în afara unor forme organizate, cum ar fi afilierea la un club sportiv ori încheierea unor contracte de muncă sau activitate sportivă, și fără scopul obținerii de venituri, cu excepția unor premii ocazionale, nu se încadrează în interdicțiile stabilite de art. 231-234 din Legea nr. 303/2022^[34].

De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că funcția de judecător/procuror este incompatibilă cu funcții în comitetul de conducere a unei biserici^[35] sau în adunarea eparhială a unei eparhii^[36]. De asemenea, s-a reținut că funcția de procuror este incompatibilă cu calitatea de diacon în cadrul Cultului Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România^[37].

Prin raportare la considerentele Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale, Comisia nr. 1 (reunită) a Consiliului Superior al Magistraturii, în ședința din 6 septembrie 2018, a apreciat că funcția de judecător nu este compatibilă cu cea de președinte al asociației de proprietari^[38].

Recent, în ședința din 15 februarie 2023, Comisia nr. 1 (procurori) a nuanțat situația participării magistratului la gospodărirea locuinței și a spațiilor comune, reținând că, în contextul absenței oricărei forme de asociere a proprietarilor, nu se poate pune problema existenței unei incompatibilități în situația în care magistratul desfășoară o activitate de colectare și achitare a obligațiilor care derivă din dreptul la proprietate sau, după caz, din contractul de închiriere a locuinței [art. 654 alin. (1), respectiv art. 1829 alin. (2), ambele din Codul civil]. În motivarea punctului de vedere s-a reținut că lipsa oricărei forme de asociere în cadrul căreia magistratul să exercite aceste activități și obligația fiecărui proprietar/chiriaș de a contribui la plata cheltuielilor de întreținere a spațiilor comune sunt argumente care conduc la concluzia că nu se poate constata existența unei incompatibilități, întrucât acțiunile de acest gen nu se circumscriu noțiunii de funcție publică sau privată în sensul art. 227 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, acestea derivând din raporturile normale de bună vecinătate^[39].

Consiliul Superior al Magistraturii a constatat că există incompatibilitate între funcția de judecător/procuror și calitatea de executor testamentar remunerat^[40], președinte al unei case de ajutor reciproc^[41], practician de medicină complementară/alternativă^[42] sau asistent medical^[43], manager al unei instituții publice de cultură, funcție obținută în temeiul O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare^[44], sau rezervist voluntar, activitate reglementată de Legea nr. 270/2015^[45]. În legătură cu această din urmă activitate, s-a reținut că, din modul în care este reglementată, reprezintă o funcție în sensul vizat de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, actualmente art. 227 din Legea nr. 303/2022.

Consiliul Superior al Magistraturii a mai decis că, deși nu se poate susține că există, de plano, o incompatibilitate a judecătorilor și procurorilor de a deține calitatea de membru în Uniunea Artiștilor Plastici, magistratul nu poate desfășura activități și exercita acele atribuții prevăzute în statutul Uniunii care încalcă dispozițiile legale privind incompatibilitățile și interdicțiile instituite în sarcina judecătorilor și procurorilor^[46].

O altă problemă care pune în discuție existența unei posibile incompatibilități se referă la deținerea de către judecători/procurori a calității de redactor/director a unei reviste juridice sau literare.

Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 4 decembrie 2018, a decis că este compatibilă cu funcție de judecător/procuror calitatea de redactor-șef al unei reviste juridice, câtă vreme aceasta presupune activități de elaborare de publicații sau de coordonare a activității de elaborare a publicațiilor, fără desfășurarea de activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse, ori exercitarea vreunei funcții în baza unui raport juridic de muncă. Deținerea de către un judecător a calității de titular al unei mărci verbale care are ca obiect denumirea unei publicații juridice nu ridică probleme de incompatibilitate^[47].

Într-o altă situație, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 19 ianuarie 2015, a decis că, deși nu se poate susține că există, de plano, o incompatibilitate a judecătorilor și procurorilor de a deține calitatea de redactor onorific al unei reviste literare, în contextul incompatibilităților și interdicțiilor expres prevăzute de Legea nr. 303/2004 și de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, magistratul trebuie să respecte, în exercitarea acestei activități, obligațiile impuse de statut și să se abțină de la orice fapt care ar fi de natură să afecteze imparțialitatea actului de justiție^[48].

Consiliul Superior al Magistraturii, chemat să se pronunțe cu privire la existența interdicției privind desfășurarea de activități cu caracter comercial, a decis că un judecător/procuror nu poate desfășura activități de apicultură ca persoană fizică autorizată și înregistrată în Registrul Comerțului, întrucât ar contraveni dispozițiilor referitoare la incompatibilități, prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004^[49], nu poate acorda împrumuturi în sistem „peer to peer lending” față de caracterul eminamente comercial al unei astfel de activități care se realizează sistematic, în mod organizat, în scopul obținerii de venituri și care este asimilată exploatării unei întreprinderi^[50], nu poate închiria un apartament proprietate personală în scop turistic, întrucât este o activitate ce se circumscrie art. 3 alin. (3) din Codul civil. Pe de altă parte, Comisia a decis că un magistrat are posibilitatea de a pune locuința proprietate personală la dispoziția unei agenții de turism sau a altei entități care să se ocupe de demersurile necesare pentru închirierea acesteia, cu condiția ca suma primită de proprietar să nu fie variabilă, în sensul că ar depinde de gradul de ocupare al locuinței^[51].

5. Funcția de judecător/procuror versus creațiile artistice și științifice

În legătură cu creațiile artistice, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 7 iunie 2022, a decis că nu există o incompatibilitate între calitatea de auditor de justiție^[52] și calitatea de membru al unei asociații a artiștilor plastici, cu observația că este posibilă expunerea de lucrări de pictură în cadrul expozițiilor organizate de o astfel de asociație, însă nu este posibilă comercializarea acestora de către auditorul de justiție^[53].

Anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a decis, referitor la această activitate, că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 permit judecătorilor/procurorilor să creeze orice fel de operă care este rezultatul creației intelectuale în oricare dintre domeniile protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare. Valorificarea acestor lucrări este permisă motivat de faptul că această componentă a creației artistice nu poate avea alt statut sau caracter în raport cu o lucrare literară sau științifică (de exemplu, încasarea drepturilor de autor din comercializarea unui manual de drept). Valorificarea unui drept de autor, mai exact componenta patrimonială a acestuia, nu poate fi recunoscută în mod trunchiat, respectiv prin disocierea laturii morale de cea patrimonială, recunoașterea primei prerogative atrăgând, după sine, și pe cea de-a doua^[54].

În ședința din 10 martie 2017, Comisia nr. 1 a decis că interpretarea artistică a unor texte literare în cadrul unor emisiuni culturale radiodifuzate nu este incompatibilă cu funcția de judecător sau procuror, cu condiția să nu se exprime opinii politice și să nu afecteze imaginea justiției^[55].

Comisia 1 (reunită), în ședința din 23 noiembrie 2021, a decis că funcția de magistrat nu este compatibilă cu cea de autor al unei cărți referitoare la alimentația bebelușilor, o asemenea lucrare neavând caracter literar sau științific^[56], și că un magistrat nu poate deschide și administra un cont pe o platformă social-media pentru a comenta/dezbate diverse spețe juridice pe care le-a instrumentat sau le instrumentează^[57].

6. Funcția de judecător/procuror și investițiile financiare

Analizând compatibilitatea funcției de judecător sau procuror cu aceea de investitor la bursă, în ședința din data de 26 iunie 2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că funcția de judecător, respectiv de procuror este incompatibilă cu calitatea de investitor la bursă întrucât dobândirea unui portofoliu de acțiuni, în calitate de investitor la bursă, presupune dobândirea calității de acționar la societatea emitentă. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004, s-a apreciat că judecătorii și procurorii nu pot achiziționa, deține sau tranzacționa acțiuni pe bursă^[58].

Referitor la efectuarea de tranzacții pe piața financiară valutară Forex, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din data 6 aprilie 2020, a apreciat că operează interdicția prevăzută de art. 8 lit. a) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 102 lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare^[59].

Comisia nr. 1 (reunită) a decis că investiția în unități de fond de tipul ETF (Exchange Traded Fund) sau în criptomonede, în scopul economisirii și conservării valorii capitalului, chiar dacă presupune și obținerea unui profit prin creșterea valorii unităților de fond, respectiv a criptomonedelor, constituie situații care nu atrag incidența art. 231 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Pe de altă parte, Comisia a reținut că activitatea sistematică de vânzare-cumpărare a unor unități de fond de tipul ETF sau a criptomonedelor, în scopul obținerii de profit prin specularea valorii acestora, reprezintă o activitate comercială, interzisă prin art. 231 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2022. Caracterul sistematic al activității de tranzacționare a acestor instrumente, precum și scopul speculativ sunt chestiuni care se apreciază în fiecare caz concret în parte^[60].

Referitor la această problematică, anterior, Comisia nr. 1 (reunită) a avut o opinie diferită în sensul că judecătorii și procurorii nu pot investi în fonduri de investiții de tipul ETF^[61] și REIT (Real Estate Investment Trust) fără a încălca prevederile legale referitoare la interdicțiile profesiei de magistrat. Investiția în metale prețioase, mărfuri sau criptomonede, făcută cu intenția de a specula valoarea acestora pe piață în anumite perioade de timp, intră sub incidența interdicției prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004^[62].

Cu privire la investițiile financiare ale judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii a decis că judecătorii și procurorii pot investi în fondurile deschise de investiții, întrucât interdicțiile și incompatibilitățile sunt de strictă interpretare și aplicare^[63] și pot achiziționa obligațiuni emise de statul român prin programul Tezaur sau obligațiuni corporative emise de companii din România. În privința obligațiunilor emise de alte state, natura juridică a unui astfel de instrument de economisire ar putea diferi de la un stat emitent la altul, în funcție de reglementările legale existente în fiecare stat. Din această perspectivă, s-a apreciat că o analiză cu caracter de generalitate nu poate fi realizată. În ceea ce privește posibilitatea ca soția sau soțul unui judecător sau procuror să efectueze astfel de investiții pe piețele de capital, prin intermediul unui broker, Comisia a reținut că interdicțiile nu pot fi extinse la persoanele la care legea nu se referă, indiferent de legătura acestora cu magistratul. Cu toate acestea, soțul sau soția nu poate acționa ca un interpus al judecătorului sau procurorului, caz în care, în privința magistratului, ar fi aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004^[64].

7. Funcția de judecător/procuror și calitatea de membru al unor asociații

Consiliul Superior al Magistraturii a decis că funcția de judecător nu este compatibilă cu calitatea de membru în colegiul director al unei asociații, judecătorul putând avea doar calitatea de membru în cadrul oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial^[65].

În ședința din 1 noiembrie 2022, Comisia nr. 1 (reunită) a decis că există incompatibilitate între funcția de judecător sau procuror și calitatea de membru în Asociația „Institutul Român de Drept Comercial”, având în vedere obiectivul specific prevăzut la art. 9 lit. g) din statutul acestei asociații, referitor la colaborarea cu partidele politice^[66].

Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 2 mai 2023, a stabilit că, de principiu, judecătorii și procurorii pot face parte din organele de conducere ale unei asociații cu scop umanitar având ca obiect strângerea de fonduri pentru tratamente medicale pentru aceștia și membrii familiei, însă exercitatarea atribuțiilor trebuie să fie în acord cu exigențele ce rezultă din statutul judecătorilor și procurorilor^[67].

De referință a rămas punctul de vedere adoptat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii^[68] potrivit căruia magistrații pot face parte din asociațiile masonice cu condiția ca această apartenență să fie înscrisă în declarația de interese. În hotărârea adoptată, Plenul a reținut că posibilitatea judecătorilor și procurorilor de a face parte din asociații fără scop patrimonial nu contravine normelor legale care reglementează incompatibilitățile și interdicțiile, în măsura în care organizațiile respective sunt înregistrate legal, îndeplinesc cerința prevăzută în art. 11 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 și în art. 6 alin. (3) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și funcționează în limitele scopului și activităților declarate și autorizate de către instanțele judecătorești prin hotărârile privind înscrierea în Registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial. De asemenea, s-a mai stabilit că un magistrat nu poate face parte din asociații secrete, interzise de art. 40 alin. (4) din Constituția României, republicată. Dacă o asociație înregistrată legal cu un scop funcționează în fapt ca o asociație secretă, având alte scopuri decât cel declarat, acest fapt trebuie dovedit în fiecare caz în parte, neputând fi prezumat. Menținând punctul de vedere referitor la aparteneneța la o asociație, Comisia nr. 1 (reunită) a decis, în ședința din 9 septembrie 2021, că un magistrat poate avea calitatea de membru al unui club Rotary numai în măsura în care această calitate nu implică obligații incompatibile cu statutul judecătorilor și procurorilor. În această situație, magistratul este obligat să menționeze această calitate în declarația de interese^[69].

8. Alte situații în care s-ar putea pune în discuție încălcarea interdicțiilor aplicabile magistraților

Referitor la posibilitatea ca un magistrat să achiziționeze un imobil ce face parte din averea debitorului aflat în insolvență, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 27 martie 2017, a decis că, față de prevederile art. 1653 și 1654 din Codul civil, imobilul nu poate fi cumpărat de către un judecător care funcționează la instanța ce are competența de a se pronunța asupra dreptului litigios^[70].

De asemenea, cu privire la posibilitatea magistraților de a participa la licitațiile publice organizate de ANABI, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 8 iunie 2021, a stabilit că în cazul în care judecătorul/procurorul a instituit sechestrul este un conflict de interese, iar în celelalte situații este recomandat să nu participe la licitația publică pentru a nu periclita, chiar și din perspectiva aparențelor, încrederea în actul de justiție^[71].

Consiliul Superior al Magistraturii, în interpretarea dispozițiilor referitoare la incompatibilități și interdicții, s-a pronunțat, punctual, cu privire la anumite situații în care s-ar fi putut aprecia că magistratul a încălcat prevederile legale.

Problemele care se pun în legătură cu exprimarea, în această materie, a unor puncte de vedere se referă în principal la caracterul obligatoriu sau de recomandare a acestora și, în subsidiar, la posibilitatea ca o conduită contrară acestora să atraga răspunderea disciplinară a magistratului pentru încălcarea dispozițiilor referitoare la incompatibilități și interdicții.

Cu privire la natura juridică a acestora, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 8 aprilie 2021^[72], a stabilit că rolul exprimării unor puncte de vedere de către Consiliul Superior al Magistraturii, care să vizeze problematica incompatibilităților, este acela de a oferi judecătorilor și procurorilor îndrumare și sprijin în înțelegerea aspectelor care privesc statutul acestora. În ședința din 9 septembrie 2021, Comisia nr. 1 (reunită) a decis că judecătorii și procurorii trebuie să se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii anterior ocupării unei funcții sau desfășurării unei activități care ar putea genera o situație de incompatibilitate^[73].

Prin urmare, aceste puncte de vedere au un caracter de recomandare, magistratul putând să-și adapteze conduita, asumându-și decizia pe care o ia în legătură cu conformarea sau nu la opiniile exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Referitor la posibilitatea atragerii răspunderii disciplinare a magistratului aflat într-o situație analizată și apreciată de Consiliul Superior al Magistraturii ca ridicând probleme de incompatibilitate sau de nerespectare a dispozițiilor referitoare la interdicții, apreciem că nerespectarea recomandărilor nu presupune, „de plano”, reținerea abaterii disciplinare. Însă, în mod evident, atunci când sunt analizate elementele constitutive ale abaterii disciplinare vor fi avute în vedere și recomandările sau opiniile Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care acestea sunt aplicabile în speță, contribuind, alături de celelalte circumstanțe de fapt și de drept, la reținerea sau nu a existenței abaterii disciplinare.

Așa cum am subliniat la începutul acestui articol, o sinteză a recomandărilor și punctelor de vedere în materia incompatibilităților și interdicțiilor se regăsește publicată pe pagina EMAP a Consiliului Superior al Magistraturii. Această sinteză cuprinde și hotărâri sau recomandări formulate anterior apariției Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale.

Raportat la considerentele deciziei care analizează, prin prisma exigențelor impuse de dispozițiile constituționale, activitățile ce pot fi desfășurate de judecători și procurori, apreciem că se impune o reevaluare a unor recomandări prin care anumite activități desfășurate de magistrați au fost apreciate ca fiind compatibile cu statutul acestora. De asemenea, întrucât există și recomandări contradictorii cu privire la situații similare, apreciem că ar fi necesară și o reanalizare a tuturor situațiilor în care Consiliul s-a pronunțat, pentru a fi înlăturate eventuale aspecte ce ar putea crea confuzii.

În materia incompatibilităților și interdicțiilor, având în vedere caracterul de generalitate a dispozițiilor legale, este necesar ca recomandările formulate de Consiliul Superior al Magistraturii să fie clare, predictibile și argumentate. Publicarea, în conținutul minutelor întocmite în ședințele Comisiilor, a soluției pe scurt sau doar a mențiunii că a fost însușit punctul de vedere al Direcției legislație, documentare și contencios, fără ca lucrarea care a stat la bază să fie accesibilă, nu este de natură să-i îndrume pe judecători/procurori în adoptarea, în anumite situații, a unei conduite care să nu pună în discuție probleme de incompatibilitate sau de încălcare a unor interdicții.