Hotărârea CJUE privind amânarea mandatului european de arestare dacă există un risc real de tratament inuman sau degradant din cauza condițiilor de detenție

7 apr. 2016
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1004

Despre

  • România și Ungaria au încălcat drepturile fundamentale din cauza suprapopulării carcerale
  • Verificarea conformității condițiilor de detenție cu drepturile fundamental
  • Executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dacă existența riscului unui tratament inuman sau degradant din cauza condițiilor de detenție ale persoanei în cauză în statul membru emitent al mandatului nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, autoritatea însărcinată cu executarea mandatului trebuie să decidă dacă este necesar să pună capăt procedurii de predare, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

În cauza C-404/15, un judecător de instrucție maghiar a emis două mandate europene de arestare împotriva domnului Pál Aranyosi, resortisant maghiar, pentru efectuarea urmăririi penale ca urmare a două infracțiuni de furt calificat prin efracție pe care domnul Aranyosi le-ar fi comis în Ungaria.

Conferintele Video Universul Juridic

În cauza C-659/15 PPU, o instanță română a emis un mandat european de arestare împotriva domnului Robert Căldăraru în scopul executării în România a unei pedepse de un an și opt luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere.

Întrucât cei doi au fost descoperiți în Germania, este de competența autorităților germane să examineze mandatele.

Sesizată cu chestiunea dacă aceste două mandate ar trebui executate, Hanseatisches Oberlandesgericht in Bremen (Tribunalul Regional Superior din Bremen, Germania) a constatat că condițiile de detenție la care ar putea fi supuși domnii Aranyosi și Căldăraru în închisorile maghiare și respectiv românești ar încălca drepturile fundamentale, îndeosebi dispoziția din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante. Astfel, în hotărârile sale din 10 iunie 2014 și din 10 martie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că România și Ungaria au încălcat drepturile fundamentale din cauza suprapopulării carcerale care caracterizează penitenciarele lor[1].

Instanța germană solicită Curții de Justiție să stabilească dacă, în asemenea împrejurări, executarea mandatelor europene de arestare poate sau trebuie să fie refuzată sau subordonată obținerii de la statul membru emitent de informații care să permită verificarea conformității condițiilor de detenție cu drepturile fundamentale.

Întrucât domnul Căldăraru se află în prezent în detenție în Germania, cauza sa a fost supusă procedurii preliminare de urgență prevăzute de Regulamentul de procedură al Curții. Întrucât domnul Aranyosi nu este încarcerat în prezent, cauza sa nu a fost supusă acestei proceduri. Cu toate acestea, întrucât cele două cauze au același obiect, Curtea a decis să le conexeze în vederea pronunțării hotărârii.

Prin hotărârea pronunțată în data de 5 aprilie 2016, Curtea amintește că interdicția absolută a pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante face parte dintre drepturile fundamentale protejate de dreptul Uniunii. Astfel, atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent, ea trebuie să aprecieze acest risc înainte de a decide predarea persoanei în cauză.

Atunci când un asemenea risc decurge din condițiile generale de detenție în statul membru în cauză, constatarea acestui risc nu poate conduce, în sine, la refuzul executării mandatului. Astfel, este necesar să se demonstreze că există motive serioase și temeinice de a crede că persoana în cauză se va expune efectiv unui asemenea risc din cauza condițiilor de detenție avute în vedere în privința sa.

Pentru a putea aprecia existența acestui risc în privința persoanei în cauză, autoritatea responsabilă de executarea mandatului trebuie să solicite autorității emitente să furnizeze de urgență toate informațiile necesare cu privire la condițiile de detenție.

Dacă, în lumina informațiilor furnizate sau a oricărei alte informații de care dispune, autoritatea responsabilă de executarea mandatului constată că există, în privința persoanei care face obiectul mandatului, un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc. Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare.

Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.

Sursa informației este comunicatul de presă publicat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (www.curia.europa.eu).


[1] Pentru România, este vorba despre cauzele Vociu împotriva României, nr. 22015/10; Bujorean împotriva României, nr. 13054/12; Mihai Laurențiu Marin împotriva României, nr. 79857/12, și Constantin Aurelian Burlacu împotriva României, nr. 51318/12.

Pentru Ungaria, este vorba despre cauzele Varga și alții împotriva Ungariei, nr. 14097/12, 45135/12, 73712/12, 34001/13, 44055/13 și 64586/13.

Hotărârea CJUE privind amânarea mandatului european de arestare dacă există un risc real de tratament inuman sau degradant din cauza condițiilor de detenție was last modified: aprilie 11th, 2016 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter