Emisiunea „Ora arbitrajului” 8 cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point – Prof. univ. dr. Marian Nicolae – Noutăți în arbitraj: despre noile reguli arbitrale și aplicarea noului Cod civil

[…]

Cosmin Vasile: Să vorbim despre nou sau noutăți în arbitraj, să ne referim deopotrivă la două teme dragi și cunoscute de dumneavoastră – noile reguli abia intrate în vigoare și, pe de altă parte, cred că după șase ani și ceva de aplicare a noului Cod civil  putem să avem câteva repere și vizavi de aplicarea noului Cod civil în practică, în general, și în arbitraj, în special.

Marian Nicolae: Cu cea mai mare plăcere.

Cosmin Vasile: În legătură cu noile reguli abia intrate în vigoare la 1 ianuarie 2018. Ați fost unul dintre cei care au lucrat cel mai mult pentru realizarea acestor reguli, alături de ceilalți colegi din comisia pentru redactarea regulilor. Care ar fi, din perspectiva unei persoane atât de implicate în geneza noilor reguli două sau trei dintre dispozițiile, dintre noutățile care vor avea un impact semnificativ practic.

Marian Nicolae: Înainte de a exemplifica unele din noutățile cuprinse în noile reguli arbitrale, aș dori să spun că am fost onorat să fac parte din această comisie, la propunerea domnului președinte, profesorul Ștefan Deaconu, și vreme de vreo doi ani de zile am făcut o treabă, cred eu, bună, rezultatul sunt aceste reguli care au intrat în vigoare în acest an și cărora le dorim o viață cât mai lungă. Principalul obiectiv al acestor reguli a fost, pe de o parte, punerea lor de acord cu noile dispoziții cuprinse în noul Cod de procedură civilă; iar, pe de altă parte, cu corelarea cu reglementările internaționale, mai ales în materie de arbitraj. Pentru că la baza lucrărilor comisiei pentru redactarea noilor coduri s-au avut în vedere nu numai dispozițiile noi din noul Cod de procedură civilă, dar și dispoziții de ultimă oră din reglementările în materie de arbitraj, în special internaționale. Unul din obiectivele noastre a fost să asigurăm o reglementare cât mai coerentă și unitară, motiv pentru care ne-am orientat la două surse principale, și anume regulile ICC actualizate, precum și regulile de la Stockholm. Pe de altă parte, tot din punct de vedere tehnic, când se vor citi cu atenție aceste reguli, dacă nu s-au citit încă, se va observa că, spre deosebire de regulile anterioare, în cuprinsul lor nu se mai regăsesc dispoziții care, evident, au caracter primar, legislativ, și sunt cuprinse în noul Cod de procedură civilă. Aceasta întrucât, în baza art. 616 din noul Cod de procedură civilă, orice persoană juridică fără scop lucrativ, care poate să organizeze o activitate de arbitraj, de soluționare a litigiilor, în baza unor convenții arbitrale, poate să adopte un regulament în materie; un regulament privind soluționarea litigiilor. Acest regulament, însă, are un caracter autonom în raport cu dispozițiile din Codul de procedură civilă în vigoare, și această autonomie este conferită chiar de către Codul de procedură civilă.

[…]

Cosmin Vasile: Cele evocate ilustrează grăitor și convingător cum aceste reguli permit adaptarea aceluiași set general de reguli și pentru cea mai simplă dispută, care presupune administrarea probei cu trei înscrisuri, și pentru cea mai complicată dispută, care poate să implice uneori necesitatea a două, trei, patru expertize, în funcție de nevoile ei.

Marian Nicolae: Absolut. Și implicarea, cum spuneam, chiar a experților, pentru că altfel, o simplă comunicare în scris cu aceștia nu s-a dovedit de multe ori eficientă.

Cosmin Vasile: Și cred că aceasta este, de fapt, esența filosofiei și nevoii de a îmbrățișa și noi regulile flexibile pe care le au toate instituțiile internaționale de arbitraj, cât timp nu există două dispute identice, iar nevoile pe care le presupun merg de la minus la plus infinit ca varietate de situații, doar un instrument flexibil poate să răspundă nevoilor părților în fiecare situație în parte.

Marian Nicolae: Absolut. N-am avut timp, dar am omis să precizez încă un aspect: aceste reguli, cum spuneam parcă, au un caracter uniform, adică nu fac distincție între un litigiu, să spunem, intern, în care părțile sunt persoane fizice sau persoane juridice de naționalitate română, și un litigiu zis internațional, cu un element de extraneitate.

Cosmin Vasile: Pârghiile există pentru toate situațiile.

Marian Nicolae: Pentru toate situațiile, astfel încât nu vor fi nici discuții de interpretare sau greutăți în administrarea unui dosar, cum asistăm încă, acum, în legătură cu noul Cod de procedură civilă, pentru că unele litigii se desfășoară pe baza vechiului Cod de procedură civilă, altele pe baza noului Cod de procedură civilă…

Cosmin Vasile: Corect. Continuând cu întrebările din partea publicului, ca să spun așa: Săptămâna trecută a avut loc o conferință organizată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și, la unul din panel-uri, la sesiunile respective, s-a discutat și s-a ridicat problema – mie mi se pare legitimă ca întrebare – vizavi de procedura simplificată: acel prag de 50.000 de lei nu este prea mic? Nu devine el o piedică în calea utilizării și eficienței acestei proceduri? Iarăși, întrebarea nu-mi aparține, ci a venit din partea celor interesați și convinși, seduși de argumentele pe care le oferă această procedură arbitrală simplificată; este încă un exemplu – deja cred că am și menționat-o printre obiectivele urmărite prin elaborarea noilor reguli arbitrale și, bineînțeles, printre noutățile acestor reguli. Aceasta tocmai pentru a ține seama de realitățile juridice. În comisii s-a discutat dacă acest prag de 50.000 de lei nu este, într-adevăr, unul mic. Numai că s-a făcut o statistică și în vreo 25-30% din numărul dosarelor arbitrale aceasta este realitatea, trebuie să pornim de la ea. Întotdeauna când se legiferează, se reglementează trebuie să se țină seama de realități.

Cosmin Vasile: Pe care o reglementezi…

Marian Nicolae: Absolut, pentru că altfel reglementarea nu și-ar atinge scopul, adică nu ar fi eficientă. Deci 25-30%, în ultimii ani, din litigiile pe rolul Curții de Arbitraj, nu depășesc 50.000 de lei. Pe de altă parte, fiind o procedură nouă, spuneam că ea se impune chiar contra voinței părților, pentru că aici clauza contrară din convenția arbitrală este ineficientă, s-a convenit ca acest prag să fie relativ mic și din acest punct de vedere, pentru ca părțile să nu se considere lezate în sensul că voința lor a fost nesocotită. În fine, tocmai pentru că această procedură simplificată a fost reglementată pornind de la realitățile actuale, acest prag este revizuibil, deci poate fi modificat de către colegiul Curții, fără a mai spune și faptul că nimic nu împiedică părțile…

Cosmin Vasile: Și cred că asta este esența.

Marian Nicolae: … ca, de comun acord, să opteze pentru această procedură simplificată, independent de valoarea disputei. De altfel, una din rubricile privind elementele fie ale cererii de arbitrare, fie ale răspunsului la cererea de arbitrare, este și aceasta referitoare la opțiunea privind procedura simplificată sau nu. Deci, dacă se realizează un acord între reclamant și pârât, atunci se va aplica această procedură, indiferent de valoarea litigiului.

[…]

Cosmin Vasile: Dacă privim Codul civil și Codul de procedură civilă ca un tot unitar, marea noutate în materie… ele sunt complementare. Cred că e corect să spunem că ele sunt într-o mult mai mare măsură tărâmul libertății contractuale a părților și încurajării părților să încheie tipuri de convenții care erau prohibite sau imposibile sub vechea reglementare – mă gândesc la convenții privind prescripția extinctivă, mă gândesc la convenții privind probele, mă gândesc la stabilirea, în general, a pașilor prealabili obligatorii sesizării instanțelor de judecată sau arbitrajului. Sunt niște instrumente vizibile care apar în contextul acestor noi reglementări și care, mi se pare mie – e o viziune de practician, e o constatare din practică –, sunt încă insuficient sau prea puțin folosite de părți în practică. Și întrebarea mea ar fi dublă: așa este sau e doar o senzație a mea? Și dacă da, care să fie explicația? De ce?

Marian Nicolae: Într-adevăr, noul Cod civil este construit, printre altele, și pe principiul autonomiei private, o autonomie privată, inclusiv o libertate contractuală lărgită. Și, deci, părțile ar fi invitate să-și regleze în mod direct multe aspecte juridice, care și sub imperiul vechii reglementări erau de domeniul legii. Ați evocat convențiile privitoare la prescripția extinctivă. Evident că prescripția extinctivă este o instituție, să spunem, de ordine publică sau de interes public, în funcție de cum folosim aceste sintagme. Dar, până la urmă, și prescripția extinctivă privește drepturile subiective civile și interese legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, deci ale particularilor. Și, prin urmare, acestea pot să fie în măsură să decidă asupra incidenței sau nu a acesteia. De aceea, convențiile privitoare la prescripție sunt în prezent permise și regimul lor este reglementat ca atare. Se poate reglementa, de pildă, prin convenție, și aplicarea, precum și efectele unei nulități. Nulitățile amiabile sunt reglementate de noul Cod civil.

Cosmin Vasile: Și, cu toate astea…

Marian Nicolae: Ați vorbit de convențiile privitoare la probe; sau pactele comisorii privind aplicarea unei rezoluțiuni de plin drept, condițiile în care aceasta poate să opereze ș.a.m.d. Și, cu toate acestea, într-adevăr… bine, termenul este cam scurt, 6 ani. N-am întâlnit nicio convenție privitoare la prescripție…

Cosmin Vasile: Nici eu. N-am văzut în practică niciuna. 

Marian Nicolae: Și nici măcar acum, multe pacte comisorii, spre exemplu, care erau permise și sub imperiul vechiului Cod, dar acum, noul cod permițând rezoluțiunea unilaterală, mă gândesc, ca și rezilierea unilaterală, atunci părțile nu mai sunt interesate să reglementeze un pact comisoriu, pentru că regimul lor este încă discutat astăzi, pe terenul noului Cod civil, se spune că este inutil sau ar fi trebuit un regim cel puțin diferit, pentru ca astfel de pacte să-și aibă justețea pe terenul noului Cod civil. Or, cred că aici este vorba și de o cultură juridică. Eu am spus și în prefața la volumul I al cursului de teoria generală a dreptului că este nevoie de o refondare a dreptului civil și de o recuperare a eredității pierdute, pentru că concepția aceasta legalistă, în sensul că totul se găsește în lege și legiuitorul reglementează totul și noi trebuie să ne adaptăm, să ne supunem la ceea ce prescrie legea și nu să ne creăm propria noastră lege… Pentru că – nu – contractul sau convenția este legea părților, deci să ne creăm propria lege… Este foarte puternică o astfel de cultură, care își pune ampreta în continuare și cred că și în anii următori, din păcate. Speranța mea este, însă, să trecem de la legalismul acesta sau absolutismul juridic legal către pluralism juridic, către, până la urmă, multiplicarea surselor dreptului. Or, în ceea ce privește sursele dreptului civil – și nu numai –, practica și voința particularilor, uzanțele se vor crea în timp, în cadrul unui profesii, acelea să acționeze cu prioritate, astfel încât Codul civil, și nu numai, ca lege pozitivă, să se aplice în subsidiar.

[…]

Timp de 3 ani am spus în paginile revistei „Legal Point” poveștile de viață ale personalităților din lumea juridică, academică și culturală.

Printr-un proiect marca „Universul Juridic”, povestea merge mai departe!

Astfel, am lansat seria „Profesioniștii Legal Point” sub egida căreia organizăm emisiunea „Ora arbitrajului”.

Marți, 27 februarie 2018, ora 17:00, a avut loc a doua ediție a Sezonului 3 al emisiunii TV „Ora arbitrajului” din seria „Profesioniștii Legal Point”, pe canalul „UJ-TV”, găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Emisiunea a fost moderată de către av. dr. Cosmin Vasile, partener Coordonator al prestigioasei societăți de avocați ZAMFIRESCU RACOȚI & PARTNERS.

Invitat a fost domnul prof. univ. dr. Marian Nicolae.

Tema emisiunii a fost: „Noutăți în arbitraj: despre noile reguli arbitrale și aplicarea noului Cod civil”.

Seria „Profesioniștii Legal Point” va fi transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.