Declinare reciprocă de competenţă. Contestarea măsurii asigurătorii (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 409/2021

NCPP: art. 41, art. 51, art. 275 alin. (3)

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Potrivit dispozițiilor art. 41 din C. proc. pen. „(1) Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

(2) Prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

(3) În cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

(4) Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele prevăzute la alin. (1), competența revine instanței mai întâi sesizate.

(5) Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini”.

Examinând actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține că obiectul cauzei asupra căreia cele două instanțe și-au declinat reciproc competența îl reprezintă contestarea măsurii asigurătorii formulată de A..

Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze contestația formulată de A. aparține judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul București.

Astfel, Tribunalul București este instanța în circumscripția căreia s-a produs urmarea activității infracționale, având în vedere că dauna s-a produs, atât în bugetul CJAS Constanța, cât și în bugetul CNAS (Națională) care are sediul în mun. București, din ancheta ce se efectuează rezultând că dauna s-a produs în bugetul CNAS.

În același timp, Înalta Curte constată că sunt incidente și dispozițiile art. 41 alin. (1), lit. d) din C. proc. pen. referitoare la locul unde se află sediul persoanei vătămate, având în vedere că sediul persoanei vătămate – CNAS care este în mun. București.

Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București este deopotrivă competent, atât după locul săvârșirii infracțiunii (respectiv locul unde s-a produs urmarea activității infracționale), cât și după sediul persoanei vătămate, fiind incidente dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a) și lit. d) din C. proc. pen.

În același timp, alin. (4) al art. 41 din C. proc. pen. prevede că în situația unor sesizări succesive competența revine instanței mai întâi sesizată, iar, în cazul de față, instanța mai întâi sesizată este Tribunalul București.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili că judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București este competent a soluționa cauza privind pe contestatoarea A., instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.