„Am venit în fața dumneavoastră și mi se pare normal că în fața Parlamentului trebuie să venim cu o atitudine serioasă și de aceea v-am invitat în sală, unde sunt o parte dintre colegii mei. Problemele trebuie abordate foarte serios, trebuie venit cu niște precizări foarte clare, pentru că în spațiul public de aseară încoace, am văzut și eu, s-au vehiculat o serie de lucruri neadevărate, chestiuni care nu sunt în concordanță nici cu proiectele de legi pe care le-am propus către Parlament, nici cu conținutul Ordonanței de urgență, și de aceea am venit în fața dumneavoastră cu această declarație de presă.
Referitor la cele două proiecte de lege care vizează eliminarea unei posibile sancțiuni de la CEDO, am precizat foarte clar că am ținut cont de toate observațiile pe care le-am primit și oportunitatea a stabilit-o Ministerul Justiției, înaintând către Parlament două proiecte de legi care vor fi dezbătute în procedură de urgență în perioada următoare.
Am plecat de la niște condiții foarte clare, acelea care vizează în primul rând recuperarea prejudiciului, pentru că este o prioritate pentru noi ca țară să recuperăm prejudiciul.
În al doilea rând, ținând cont de supraaglomerarea care există la nivelul penitenciarelor, peste 150%, și a condițiilor precare, vreau să vă spun că proiectul legii grațierii nu vizează nici criminali, nici violatori, nici cei care au făcut fapte grave, nici corupți și nu vizează persoane sau oameni politici. Este dată o lege sau un proiect de lege care să rezolve o situație care există în acest moment în România.
Referitor la modificările adoptate aseară prin Ordonanța de urgență a Guvernului și reacțiile care au apărut, vreau să vă spun așa: toate acele modificări pe care vechea guvernare și vechiul Parlament, din care și eu am făcut parte și o parte dintre colegii mei, aveau obligația ca în 45 de zile de când au apărut motivările Curții Constituționale să fie făcute și datorită faptului că avem o practică neunitară în toată țara am considerat oportun, repet, după ce m-am consultat inclusiv cu societatea civilă și ați văzut că pe toți cei care au avut un punct de vedere i-am așteptat la nivelul Ministerului Justiției și am ținut cont și am venit în fața dumneavoastră, că până la urmă văd că sunt criticat de un lucru esențial într-o democrație, legile se fac și se adoptă de către Parlament.
Organele judiciare, judecătorii, sunt cei care trebuie să aplice legea, de aceea avem nevoie de o lege clară, concisă și care să poată fi aplicată ușor, fără să avem distorsiuni.
Pornind de la decizia Curții Constituționale 405/2016, ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării Legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin legea adoptată de Parlament sau emisă de către Guvern, ceea ce am făcut noi, în temeiul delegării legislative prevăzut de Art. 115 din Constituție, respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență, neputând fi dedus din raționamente ale judecătorului de natură să se substituie normelor juridice.
Prin aceste măsuri de politică penală am urmărit asigurarea unui echilibru între puterile statului, conform articolului 1 alineatul 4 din Constituția României, care stabilește că statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească în cadrul democrației constituționale.
Doresc să subliniez punctual câteva aspecte și anume:
Referitor la abuzul în serviciu, emiterea, adoptarea sau aprobarea actelor normative există deja în Codul Penal actual la conflictul de interese, articolul 301, alineatul 2, deci nu este un element de noutate absolută în legislația din România.
Cu referire la stabilirea plafonului de 200.000 de lei, am avut în vedere legislația internațională în materie – Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, jurisprudența CEDO, opiniile Comisiei de la Veneția, Decizia Curții Constituționale nr 405/2016 și prevederile Codului Penal actual.
Pe scurt, reamintesc următoarele.
Convenția ONU împotriva corupției recomandă statelor membre să adopte măsuri legislative pentru încriminarea abuzului în serviciu.
CEDO a constat că dispozițiile de drept penal referitoare la abuzul în serviciu, precum și interpretarea acestora sunt moștenite din fostul sistem legal sovietic, iar autoritățile naționale s-au confruntat cu sarcina dificilă a aplicării acestor norme legale în noul context al economiei de piață.
Codul Penal actual, la articolul 183, prevede plafonul de 2 milioane de lei pentru circumstanțierea noțiunii “consecințe deosebit de grave a unei infracțiuni”.
Stabilirea plafonului de 200.000 lei în noua reglementare a abuzului în serviciu nu a fost arbitrară. S-a plecat de la prevederea articolului 183 Cod Penal actual și s-a apreciat că un cuantum de zece ori mai mic, este în acord cu decizia CCR, opinia Comisiei de la Veneția și jurisprudența CEDO.
Afirmațiile și opiniile emise în necunoștință de cauză, fără o înțelegere corectă, în sensul că sunt dezincriminate faptele de abuz în serviciu dacă prejudiciul este sub 200 de mii de lei, sunt eronate. Va exista răspunderea administrativă și disciplinară, iar prejudiciul va fi recuperat cu prioritate.
Referitor la punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere pe care dumnealor l-au dat astăzi dimineață, repet, este consultativ. Dumnealor au înaintat un punct de vedere acum o săptămână când a fost în dezbatere proiectul de lege, în care dumnealor, în continuare, susțin că nu există sau nu este necesară urgența.
Păi, ce vreți urgență mai mare când există practică neunitară ? Într-un an de zile sunt soluții, în cadrul instanțelor, date diferit și, în aceste condiții, datorită faptului că am considerat că este de datoria Guvernului atâta timp cât Parlamentul nu și-a îndeplinit obligațiile sale constituționale. A trebuit Guvernul să reglementeze prin Ordonanță de urgență.
În același timp, și această Ordonanță de urgență va veni în Parlament. Dumneavoastră, comisiile specializate – mă refer la Comisia juridică, că va ajunge întâi la Senat – aveți obligația să vă aplecați cu maximă urgență și să stabiliți dacă mai trebuie sau nu mai trebuie făcute modificări, pentru că, repet, legile se fac în Parlament și legile se aplică de către judecători și procurori.
Toate comentariile care se fac în spațiul public neagă existența celor trei puteri și separația puterilor în stat. Eu voi milita în continuare că legile trebuie aici adoptate, aici modificate. Ultimul cuvânt trebuie să-l aveți dumneavoastră.
Mulțumesc reprezentanților presei. Am venit astăzi aici pentru că mi se pare normal, în primul rând, să le explic colegilor mei, pentru că s-a dat cumva senzația că nu comunicăm. Noi am comunicat, dar, din păcate, s-a comunicat trunchiat.
Fiecare citește legea cum dorește și o interpretează, în același timp, diferit.
Doresc să transmit un semnal de calm.
Toți cei care protestează, e un drept constituțional al dumnealor să protesteze, și la Ministerul Justiției – toți cei care au dorit să protesteze – i-am așteptat, am discutat cu dumnealor. În schimb, oportunitatea este a ministrului și pe chestiunea de oportunitate, repet, am elaborat această ordonanță, cât și cele două legi la care am făcut referire mai devreme, iar ultimul cuvânt îl aveți dumneavoastră, colegii mei parlamentari.
Mulțumesc reprezentanților presei!”
Sursa informației: Ministerul Justiției
