Despre
- Principalele argumente conținute în adresa transmisă de conducerea DNA Ministerului Justiției
- Necesitățile identificate
- Obiectul excepției de neconstituționalitate
Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a Deciziei CCR nr. 51/2016, va impune detașarea, în cadrul DNA, a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare. Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro, potrivit comunicatului de presă publicat de DNA.
Asigurarea acestor resurse condiționează desfășurarea, în continuare, cu aceeași eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție, de către DNA.
Având în vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată.
Redăm mai jos principalele argumente conținute în adresa transmisă de conducerea DNA.
Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică este consecința unei decizii a CCR, prin care s-a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile articolului ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, din actualul Cod de procedură penală.
În prezent, DNA cooperează în vederea realizării activităților de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informații (SRI), care asigură suport logistic și tehnic pentru interceptarea comunicațiilor la distanță, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio-video și localizarea prin mijloace tehnice.
În situația în care, după publicarea deciziei menționate în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale SRI, va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale DNA pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție.
În acest scop, s-a realizat o evaluare preliminară a volumului de activitate al DNA din perspectiva activității de supraveghere tehnică, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrală a tuturor activităților de punere în executare a mandatelor emise de judecătorii de drepturi și libertăți, fiind identificate următoarele necesități:
– achiziționarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale – cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;
– achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor – cost estimat de aproximativ 415.000 euro;
– detașarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliție judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detașare de la Ministerul Administrației și Internelor la DNA se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului);
– atribuirea/achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 – 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;
– achiziționarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri – cost estimat de aproximativ 650.000 euro;
– realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că acești polițiști dobândesc în timp cunoștințele specifice activității de supraveghere tehnică – cost estimat 200.000 euro.
Suma totală astfel calculată se ridică la aproximativ 10.415.000 euro.
Menționăm că, pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul SRI, pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar.
Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achiziție, precum și pentru selecția și pregătirea personalului, în perioada imediat următoare, eficiența activității de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalității investigațiilor efectuate în aceste cauze. Estimăm că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menționate anterior, se precizează în comunicatul DNA.
Obiectul excepției de neconstituționalitatePotrivit Deciziei CCR nr. 51/2016, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că sintagma „alte organe specializate ale statului” din cuprinsul art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, motiv pentru care textul criticat contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție [În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie]. Se arată, în acest sens, că dispozițiile Codului de procedură penală nu precizează exact care sunt organele care intră în categoria „altor organe specializate ale statului”, dar care, totuși, pot efectua supraveghere a tehnică, conform art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, alături de procuror, de organele de cercetare penală și de lucrătorii specializați din cadrul poliției.
Se susține că sintagma criticată dă posibilitatea Serviciului Român de Informații să efectueze acte de procedură în cadrul procesului penal, prin interceptarea și înregistrarea de convorbiri în cauzele penale. Se arată că aceste serviciile secrete ale statului nu sunt organe de urmărire sau de cercetare penală, nefiind prevăzute, ca atare, în Codul de procedură penală. Se susține că, pentru acest motiv, posibilitatea participării lor la realizarea actelor de urmărire sau de cercetare penală lipsește de claritate, precizie și previzibilitate dispozițiile procesual penale ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.
Sursele informației sunt DNA (www.pna.ro) și Curtea Constituțională (www.ccr.ro).
