Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 11/2018

„DREPTUL” nr. 11/2018

CUPRINS

CENTENARUL MARII UNIRI

LIVIU POP: Evoluții și mutații paradigmatice în hermeneutica obligațiilor civile de la Marea Unire până astăzi

Rezumat: Studiul este dedicat sărbătoririi centenarului realizării unității naționale a poporului român și consacrat unora dintre evoluțiile și mutațiile legislative, doctrinare și jurisprudențiale intervenite, în această perioadă, în cuprinsul instituției obligațiilor civile. Autorul arată că evoluțiile în cauză își au etiologia și explicația în trebuințele sociale, determinate de specificul etapelor istorice și regimurilor politice prin care a trecut societatea românească. Demersul său este plasat în contextul general al celor mai relevante modificări care au intervenit, în cursul anilor, în textele Codului civil și ale legislației conexe. Așa se explică faptul că studiul debutează cu un paragraf introductiv, în care este prezentată starea generală a vechiului Cod civil și sunt enunțate principalele sale modificări, intervenite după anul 1918.

În continuare, analiza are ca subiect conținutul evoluțiilor și noutăților, considerate esențiale, care au putut fi decelate în trei dintre componentele de bază ale teoriei generale a obligațiilor: a) definiția, structura și clasificările moderne ale obligațiilor; b) dreptul comun al contractelor (negocierile precontractuale și încheierea contractului, forța obligatorie a contractului și impreviziunea, relativitatea efectelor obligaționale ale contractului și stipulația pentru altul, remediile neexecutării contractelor); c) răspunderea civilă delictuală sau extracontractuală (structură, ipotezele de răspundere și fundamentele sale etico-filosofice). Autorul insistă și asupra modului în care aceste evoluții și mutații sunt obiectivate în hermeneutica textelor noului Cod civil.

Studiul se încheie cu câteva scurte considerații privitoare la discuțiile care au existat și continuă să existe referitor la statutul juridic al obligațiilor civile și obligațiilor comerciale, precum și la procesul fuziunii dintre ele. Este împărtășită opinia potrivit căreia, prin normele noului Cod civil, s-a realizat unificarea și uniformizarea legislativă a dreptului obligațiilor, fiind astfel suprimată distincția care s-a afirmat, în trecut, că ar exista între obligațiile civile și obligațiile comerciale. Pe cale de consecință, de la intrarea în vigoare a noului Cod civil, există un singur drept al obligațiilor, unitar și general, care este dreptul obligațiilor civile.

CRISTIAN IONESCU: Au tradițiile constituționale rol explicativ pentru filozofia dreptului public și rol evocator pentru istoria politică a unui popor?

Rezumat: Consacrarea declarativă la nivel constituțional a unor tradiții democratice, ori idealuri insurecționale este legitimă și explicabilă, ca element de filozofie a dreptului public și de psihologie socială, precum și de identificare națională, mai ales, în situațiile în care Adunarea Constituantă instituie un regim politic democratic, deschis aspirațiilor unei națiuni care s-a eliberat de sub autoritarismul unui sistem de guvernare tiranic. Problema pe care o ridicăm, însă, este dacă se justifică ca tradițiile democratice să capete o reglementare normativă. După părerea mea, locul potrivit de conservare a valorilor naționale și a tradițiilor politico-juridice și istorice ale unui popor nu poate fi textul legislativ al Constituției, deoarece aceasta, ca act normativ fundamental, de drept pozitiv, are rolul de a reglementa relații politice, social-economice și de altă natură, ca fenomene sociale, comensurabile și evaluabile politic și juridic. Sediul originar al tradițiilor și valorilor unei comunități se află în conștiința publică a acesteia și se exprimă, între altele, în concepția sa generală de viață. Aici, ele își păstrează intacte conținutul ideatic și forma, astfel cum acestea au pătruns prin cunoaștere științifică obiectivă, precum și prin filieră spirituală în cugetul fiecărui individ și s-au extins la nivelul unor generații succesive. În acest fel, tradițiile democratice capătă un rol explicativ și pentru filozofia dreptului public. O întrebare nu poate fi, totuși, ocolită: dacă tradițiile democratice sunt transpuse prin normă constituțională în ordinea juridică națională și convertite în tradiții constituționale, mai pot fi ele contestate din punct de vedere științific și istoric? Contestarea într-o lucrare științifică a unor tradiții democratice consacrate în textul constituției sau negarea existenței acestora, precum și legiferarea unor domenii ale vieții sociale, fără a ține cont de tradiții ale vieții constituționale românești sunt supuse oprobiului sau chiar sancționate juridic?

MARIUS BĂLAN: Considerații în legătură cu drepturile minorităților în România Mare

Rezumat: Tratatul din 9 decembrie 1919 referitor la protecția minorităților a fost semnat de România după o opoziție tenace a delegației sale la Conferința de pace, justificată prin argumentul că dispozițiile tratatului contravin principiului suveranității egale a statelor. Textul de față își propune să examineze circumstanțele încheierii tratatului de protecție a minorităților, conținutul acestuia și situația minorităților din România interbelică. În final, autorul face o evaluare generală a politicii interbelice a României față de minorități.

STUDII-DISCUȚII-COMENTARII

MONNA-LISA BELU MAGDO: Contractul de furnizare

Rezumat: Studiul tratează contractul numit de furnizare, reglementat în actualul Cod civil, particularitățile acestuia față de contractul de vânzare, aspectele de incidență a dispozițiunilor privitoare la contractul de vânzare cu care se întregește reglementarea specială a contractului de furnizare. Sunt analizate condițiile de fond și de formă ale contractului de furnizare, drepturile și obligațiile părților contractante, opiniile doctrinare și jurisprudența în materie, consecințele juridice ale nepredării bunurilor corespunzător clauzelor contractuale și neachitării prețului, condițiile subcontractării, precum și aspectele legate de răspunderea contractuală a furnizorului față de beneficiar, pentru nerespectarea obligațiilor subcontractantului.

OANA-NICOLETA RETEA: Dreptul la imagine versus dreptul asupra imaginii bunurilor

Rezumat: Dacă orice persoană poate să își admire imaginea fără restricții, atunci oricine are libertatea de a-și fixa imaginea prin reproducere în diferite forme (autoportret, autosculptură etc.), pentru ca în final imaginea să poată fi valorificată prin reproducere (în acest context: cui îi aparține produsul imaginii, cum poate fi exploatat, cine deține bunul din imagine, cum se poate exploata imaginea acestuia?). Punctul central al studiului îl reprezintă exploatarea imaginii persoanelor, respectiv, a bunurilor. Vom încerca să reliefăm care este temeiul juridic al protecției imaginii în funcție de subiectul acesteia. Astfel, se va realiza o incursiune în reglementarea legală a dreptului la imagine, urmată de o abordare doctrinară și jurisprudențială a dreptului ce se invocă a oferi protecție imaginii bunurilor. Vom încerca să surprindem, totodată, necesitatea existenței unui drept distinct destinat protecției imaginii bunurilor prin corelație cu mecanismul reglementării dreptului la imagine al persoanei fizice.

FLORIN LUDUȘAN: Ordinea plății creanțelor și distribuirea sumelor în contextul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență

Rezumat: Importanța distribuirii sumelor în procedura insolvenței este necontestabilă. Practic, doar în acest moment, scopul procedurii insolvenței din punctul de vedere al creditorilor poate fi palpabil și realizabil prin acoperirea creanțelor acestora. Imperativitatea legiuitorului față de ordinea plății creanțelor, respectiv a distribuirii sumelor obținute din lichidare, regăsită în reglementările legale, este fundamentată în principal pe aspectele economice, sociale, umanitare și juridice ale fiecărui tip de creanță și de impactul pe care procedura insolvenței, respectiv recuperarea sau nerecuperarea creanțelor o poate avea asupra fiecărei categorie de creditori.

În contextul intrării în vigoare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, ne propunem să analizăm procedura distribuirii sumelor și ordinea plății creanțelor, într-o privire comparativă față de vechea reglementare, cu evidențierea diferențelor notabile din acest domeniu. Totodată, vom percepe prezentul studiu prin structurarea acestuia în funcție de ordinea distribuirii sumelor în cadrul celor două categorii fundamentale de creanțe, și anume creanțele garantate și creanțele chirografare.

OANA MURARIU: Strămutarea procesului de strămutare

Rezumat: Odată cu modificarea competenței instanțelor învestite cu soluționarea cererilor de strămutare în noul C. pr. civ., s-a ignorat incidența unei situații particulare: subzistența motivelor de strămutare și la nivelul curților de apel competente să soluționeze cererile de strămutare, atunci când strămutarea se cere de la o judecătorie ori un tribunal aflate în aceeași localitate cu curtea de apel, iar bănuiala legitimă are focare bine ancorate la nivel local. Înalta Curte de Casație și Justiție nu a întârziat să „completeze” această omisiune, admițând o cerere de strămutare a unui proces de strămutare, de la curtea de apel din localitatea în care planau suspiciuni de lipsă de imparțialitate la o altă curte de apel, contribuind, a fortiori, indirect la strămutarea litigiului de fond la o altă instanță, departe de sfera locală ce nu conferea suficiente garanții de independență a justiției.

DANIEL MOREANU: Certificat de grefă. Încuviințarea executării silite

Rezumat: În prezentul studiu, autorul debutează prin constatarea existenței unei jurisprudențe divergente în ceea ce privește admiterea cererii de încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc în temeiul art. 666 C. pr. civ. în ipoteza în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă prin care debitorul este obligat să achite creditorului o sumă de bani, iar dovada acestuia se realizează printr-un certificat de grefă (ad similis, copie legalizată a minutei întocmită și semnată de către membrii completului de judecată).

Autorul constată că doctrina limitată care a analizat cazuistica mai sus descrisă ajunge, de asemenea, la concluzii diametral opuse. În acest context, realizând propria analiză autorul ajunge la concluzia că în ipoteza mai sus descrisă este corectă soluția instanțelor care au admis cererile de încuviințare a executării silite, bazate în principal pe argumente care țin de forța probantă a certificatului de grefă, existența hotărârii judecătorești de la data pronunțării acesteia în ședința publică drept ultimă etapă a judecății (i.e., prima fază a procesului civil), de când produce efecte juridice depline, precum și pe dezideratul celerității, care guvernează cea de-a doua etapă a procesului civil, recte executarea silită.

Observând că existența unei jurisprudențe divergente prin care sunt soluționate situații juridice identice este de natură să conducă la slăbirea încrederii în actul de justiție, autorul îndeamnă către utilizarea cât mai urgentă de către actorii îndrituiți ope legis a mijloacelor de asigurare a unei practici judiciare unitare statuate prin dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Regulamentului din 2015 de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

MIRELA CARMEN DOBRILĂ: Refuzul transfuziilor de sânge în cazul pacienților minori, martori ai lui Iehova. Implicații privind malpraxisul medical

Rezumat: În principiu, cu excepția situațiilor de urgență, se cere consimțământul părinților pentru aplicarea unui tratament medical pacientului minor, esențial fiind interesul minorului și protejarea acestuia, a vieții și a sănătății sale. În studiu sunt analizate consecințele din punct de vedere juridic sub aspectul existenței unui caz de malpraxis medical pentru fapta un medic care, în unele situații, aplică unui pacient minor, care face parte din Organizația religioasă Martorii lui Iehova, cult religios recunoscut de lege în România, un tratament bazat pe transfuzia de sânge, în condițiile în care există un refuz al părinților, martori ai lui Iehova, pe considerente de natură religioasă. Martorii lui Iehova refuză tratamentul bazat pe transfuziile de sânge alogen. Trebuie punctată diferența dintre persoana majoră, care face parte din Organizația religioasă Martorii lui Iehova, care refuză tratamentul bazat pe transfuzia de sânge, solicitând tratamente alternative la transfuzia de sânge, pe baza principiului autodeterminării și autonomiei individuale și situația în care este vorba de un refuz al tratamentului din partea părintelui pentru pacientul minor (care nu își poate manifesta un consimțământ informat, fie pentru că nu are discernământ, sub 14 ani, fie pentru că este în formare, 14-18 ani), care se află uneori într-o situație medicală cu riscuri pentru sănătatea sau viața sa, iar medicul apreciază că se impune administrarea tratamentului medical bazat pe transfuzia de sânge, chiar împotriva refuzului din partea părinților minorului, cu riscuri privind angajarea răspunderii pentru malpraxis medical.

ALEXANDRU ȚICLEA: Telemunca – modalitate modernă și flexibilă de desfășurare a activității salariatului

Rezumat: În studiul de față autorul analizează dispozițiile noului act normativ privind reglementarea activității de telemuncă, adică a acelei forme de organizare a muncii „prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor”.

Se acordă atenția cuvenită contractului individual de muncă, având un atare obiect, conținutului specific al acestuia, drepturilor și obligațiilor părților, răspunderii contravenționale în cazul nerespectării normelor legale.

Studiul evidențiază avantajele și beneficiile telemuncii, atât pentru angajatori, cât și pentru salariați.

PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ

1. Circumstanțe atenuante judiciare. Condiții. Obligații ale instanței.

2. Sancțiunea depășirii termenului de formulare a cererii de constituire ca parte civilă. Inadmisibilitate. Obiect și condiții, cu notă de Valentin-Cristian Ștefan (fără rezumat).