[UPDATE: Finalizarea conceptului general urbanistic-arhitectural] Cum va arăta cartierul pentru justiţie din Bucureşti. Investiţia, plănuită pe un teren central, depăşeşte 1 miliard de euro

Update 25 septembrie 2020: Finalizarea conceptul general urbanistic-arhitectural

Potrivit site-ului oficial (www.just.ro), Ministerul Justiției a publicat un comunicat privind finalizarea conceptului general urbanistic-arhitectural (Masterplan), care presupune gruparea tuturor instituțiilor de justiție din Capitală într-un singur areal imobiliar.

De asemenea, Masterplan-ul a fost realizat de firma Gensler- companie globală de design și arhitectură de talie internațională și nr. 1 mondial al anului 2019 – în colaborare cu experți din cadrul Băncii Mondiale și Ministerul Justiției.

Totodată, a fost lansată și procedura de licitație pentru realizarea Planului Urbanistic de Detaliu și a proiectării detaliate a „Cartierului pentru Justiție”.

Pentru comunicatul integral, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

La jumătatea lunii iulie a acestui an, oficialii Primăriei Capitalei au anunțat intenția de a construi un centru multifuncțional, care presupune ca majoritatea instanțelor din București să funcționeze în același perimetru.

Centrul, potrivit proiectului inițiat în 2014 de fostul ministru al justiției, Robert Cazanciuc, ar urma să fie construit în perimetrul delimitat de Bulevardul Unirii – Bulevardul Octavian Goga – străzile Nerva Traian și Mircea Vodă din București.

Proiectul, numit în 2013 „Cartierul pentru Justiție” (impropriu spus, pentru că funcțiunile pentru cultură le-au depășit ca număr și suprafață pe cele de justiție), a propus, din start, realizarea unui complex urbanistic de anvergură care ar grupa într-un singur ansamblu de clădiri toate instituțiile destinate sistemului judiciar din București, dar și un centru cultural, o zonă de imobile de birouri și un parc, cu parcări și legături subterane.

Proiectul are șanse ca, în următorul cincinal, să devină realitate. O spune chiar inițiatorul de acum 3 ani al proiectului, Robert Cazanciuc, care explică de ce e nevoie de adunarea tuturor clădirilor destinate justiției în aceeași zonă și cum ar putea rezolva problema acest centru multifuncțional.

„Nu poți să funcționezi în București cu 17 clădiri împărțite de la un cap la altul al orașului. Reunirea lor facilitează accesul cetățeanului la justiție, dar la fel de importantă era dorința de a rezolva și problemele celor ce lucrează în clădiri care continuă si acum să fie improprii funcționării normale.

Cu excepția Palatului de Justiție, a clădirii de la Sectorul 6 și a clădirii de la Sectorul 3, toate clădirile în care funcționează o instituție de justiție, au fost înainte destinate pentru altceva. Ce să mai vorbim, uite clădirea în care funcționează Înalta Curți!

E inadmisibil! Am putea demonstra că se mai poate construi și după ’89. Din păcate, după Revoluție nu s-a construit prea mult și din rațiuni de costuri, și am ajuns să ducem clădirea publică în derizoriu. La 1890 au fost în stare să construiască Palatul de Justiție, iar noi ne punem problema să punem o instanță într-un cămin de nefamiliști”, a declarat, pentru Adevărul, senatorul Robert Cazanciuc.

Mai multe detalii aici.

Sursa informației