[Cum a fost] Conferinţa naţională „Consolidarea integrităţii în cadrul sistemului judiciar”

 Vineri, 27 noiembrie 2015, în Aula Institutului Național al Magistraturii a avut loc Conferința națională pentru prezentarea concluziilor proiectului „Consolidarea integrității în cadrul sistemului judiciar”, eveniment menit să aducă în prim plan măsurile propuse de experți români și olandezi pentru asigurarea integrității justiției din România.

Proiectul se derulează în cooperare cu Consiliul Judiciar olandez, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din Olanda și Ambasadei Olandei la București.

În cadrul proiectului a fost dezvoltată pagina web Integritatea sistemului judiciar  http://integritate.ifep.ro/, unde pot fi vizualizate informații privind Rețeaua consilierilor de integritate, jurisprudență și legislație în domeniul integrității.

Proiectul are ca țintă formarea unui corp profesional integru în sistemul judiciar român susținând necesitatea creării unor mecanisme eficiente de prevenire a manifestărilor și acțiunilor contrare eticii și deontologiei profesionale. La nivel național, deși legislația oferă repere și standarde de integritate a sistemului judiciar, lipsește un sistem funcțional de prevenție în această materie.

În acest context, începând cu anul 2014, CSM, în parteneriat cu Consiliul Judiciar din Olanda, a derulat Proiectul de cooperare „Consolidarea integrității în cadrul sistemului judiciar român”, reunind experți români și olandezi în scopul cunoașterii bunelor practici și identificării celor mai eficiente mijloace de întărire a integrității sistemelor judiciare și magistraților din cele două țări.

Obiectivul general al proiectului este elaborarea unui document relevant privind conduita personalului din sistemul judiciar, care să cuprindă reguli unitare, omogene și previzibile privind integritatea în cadrul instanțelor, parchetelor și a CSM, precum și înființarea unui Consiliu de Integritate și a unei Rețele de consilieri de integritate.

Având în vedere că în România actuala reglementare privind integritatea, etica și deontologia profesională este orientată spre sancțiune, experții proiectului au acordat o atenție deosebită necesității construirii și implementării unui sistem funcțional de prevenție în această materie, ca și componentă esențială a unei profesii orientate în special spre satisfacerea unui serviciu public, cel al asigurării unui act de justiție independent și imparțial, se precizează în comunicatul de presă publicat de CSM.

Prima parte a evenimentului a fost alocată discursurilor introductive susținute de înalți reprezentanți ai sistemului judiciar și ai Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România, fiind deschisă participării mass media.

Octavia Spineanu Matei, judecător și director al INM:

Doamna director al INM a declarat că îi revine deosebita plăcere și onoare de a fi gazda unui eveniment deosebit și a mulțumit participanților pentru prezență.

„Proiectul «Consolidarea integrității în cadrul sistemului judiciar român» este amplu și ambițios și se dorește ca acesta să fie finalizat în anul 2016”.

„Ultimele evenimente, intens mediatizate, arată că avem nevoie de o discuție serioasă despre integritate. Nu aceste evenimente au generat proiectul de față, dar sperăm că va fi de interes pentru cei prezenți”.

Marius Badea Tudose, președintele CSM:

„Consolidarea integrității sistemului judiciar românesc nu este doar un deziderat național, ci și o așteptare a Uniunii Europene, a cărei transpunere o regăsim constant în recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul Rapoartelor de evaluare ale Mecanismului de Control și Verificare instituit la momentul aderării țării noastre la Uniune”.

„La fel de veche precum democrația, noțiunea de integritate a însoțit funcția și autoritatea publică în devenirea sa istorică, construindu-se ca o valoare de sistem, dar și individuală, diferit apropiată și înțeleasă de către fiecare persoană investită cu exercitarea autorității publice. Indiferent de construcțiile teoretice, de standardele asociate, de cultură sau cutumă, integritatea unui sistem este dată de suma integrităților variabile a celor ce alcătuiesc sistemul.

Integritatea magistratului și a sistemului judiciar, fără a fi superioară sau mai importantă decât integritatea demnitarului,  uncționarului public și a celorlalte structuri de autoritate, este una mult mai complexă. Aceasta trebuie încadrată în specificul și statutul profesiei și a rolului justiției în stat și societate. Astfel, justiția, ca și magistratul, are dreptul și obligația de a fi independetă și imparțială. Dincolo de garantarea prin Constituție și legi a acestor atribute, eficiența lor este dată, în mare măsură, de modul în care magistratul înțelege să își calibreze conduita profesională și comportamentul public, prin raportare la etica și deontologia profesională, ca filtru și punte între lege și valorile morale recunoscute de societate.

Prima mare provocare a unui sistem obligat la integritate este de a stabili componentele valorice și principiale ale integrității – adică la ce este ținut fiecare membru al său și el în ansamblu. Aceasta trebuie să fie urmată de stabilirea limitelor și reperelor necesare și utile în standardizarea unor criterii de evaluare individuală în raport cu setul de valori și principii asociate – adică unitățile și instrumentele de măsură utilizate pentru obținerea unor rezultate cuantificabile și interpretabile individual și global, precum și limitele erorii standard admise”.

„Odată clarificate aceste aspecte, o altă mare provocare este aceea de a selecta resursă umană setată educațional, dar mai ales vocațional, la a dezvolta un comportament integru raportat la standardele etalonate și asigurarea unui cadru de activitate care să nu afecteze, de niciun fel și în niciun mod funcționarea fiecărei resurse/persoane în parametrii de integritate predefiniți, proprii sistemului.

Având în vedere complexitatea conceptuală a integrității magistratului, consider că acest capital nu poate fi înlocuit cu nimic: nici cu metode sau mijloace de prevenție, nici cu sancțiuni sau premii.

Din parcurgerea materialelor etapizat întocmite până la acest moment, înțeleg că echipa de proiect propune înființarea unei rețele de consilieri de integritate la nivelul unor instanțe și parchete mari din țară, precum și crearea unei platforme pe internet care să permită conștientizarea, comunicarea și accesarea de către toți magistrații a unor materiale cu relevanță în domeniul integrității”.

Discursul domnului Marius Badea Tudose a fost publicat integral de către CSM și poate fi accesat aici.

Anke ter Hoeve, adjunctul misiunii, Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România:

„O politică de prevenție în ceea ce privește integritatea poate avea succes numai dacă poate conta pe suportul tuturor părților interesate.

Integritatea, până la urmă, nu este ceva abstract. Ea reprezintă alegerile profesionale pe care fiecare dintre noi, în fiecare zi, trebuie să le facă”.

„Depinde de sistemul în care noi funcționăm, ca indivizi, să asigure faptul că semne de întrebare și probleme în ceea ce privește integritatea pot fi discutate înainte de se acționa, în loc să fie sancționate când deja este prea târziu. De aceea suntem astăzi prezenți aici, pentru a discuta cum ar trebui să fie măsurile de prevenție privind integritatea în sectorul judiciar din România”.

Tiberiu Nițu, procurorul general al României:

„Din punctul meu de vedere, este indubitabil că integritatea este cea mai importantă valoare a magistraturii. Celelalte calități ale magistratului – responsabilitate, pregătire profesională, capacitate de muncă – sunt potențate de această valoare, de integritate”.

„Întrucât integritatea este o chestiune care ține mai curând de individ, de persoană, trebuie să ne asigurăm că standardele de etici și integritate sunt conștientizate și asumate de către colegii noștri, ca și cum ar fi a doua natură”.

„Trebuie să acționăm prioritar în direcția educației, în sens de formare, și a prevenției. Din acest punct de vedere, consider că ar trebui analizată oportunitatea la nivelul INM  de a avea o curriculă mult mai aplicată pe partea de formare socială a viitorilor judecători și procurori, care trebuie să înțeleagă exact semnificația faptului că justiția este un serviciu public, trebuie să fie conștienți ca vor fi învestiți cu o foarte mare autoritate și responsabilitate, trebuie să înțeleagă exact care este misiunea lor și, mai ales, care sunt așteptările cetățeanului de la magistrat”.

Raluca Prună, ministrul justiției:

„Strategia Națională Anticorupție dedică un capitol special cu privire la consolidarea integrității și a transparenței sistemului judiciar. Există mulți indicatori definiți în Strategie și mă bucur să constat că și CSM, garantul independenței sistemului judiciar, își asumă un rol activ în această privință și își propune să definească un set de indicatori de integritate aplicabili sistemului judiciar, înființarea unei rețele de consilieri de integritate în instanțe și parchete și crearea unei platforme dedicate resurselor anticorupție pentru practicienii din cadrul autorității judecătorești”.

Doamna ministru al justiției a precizat că, din punctul ei de vedere, integritatea este importantă în absolut orice fel de profesie, de breaslă.

„Îndrăznesc să spun că acest criteriu al integrității este cu atât mai important în cazul magistraților, pentru că magistrații, judecători și procurori, sunt chemați să îi judece pe ceilalți, și pentru acest lucru cred că, așa cum a zis și procurorul general, prima valoarea pe care trebuie să o aibă, valoare intrinsecă, este propria lor integritate”.

„Cred că primul test – și nu este ideea mea, este un lucru pe care mi l-a spus un judecător american – testul cel mai important al integrității, este acesta: să te întrebi, în cazul în care ai o dilemă, ce se întâmplă dacă a doua zi apari în presă? Dacă ești deranjat de ceea ce se scrie în presă înseamnă că ai avut o problemă de integritate. Dacă nu ești deranjat, înseamnă că ne aflăm în situația în care lucrăm pe înțelegeri diferite ale conceptului, dar care nu atacă nucleul dur al conceptului integrității”.

În a doua parte a conferinței s-au prezentat propunerile experților, au avut loc workshop-uri și au fost trasate concluziile finale ale reuniunii, precum și pașii de urmat pentru implementarea efectivă a proiectului.