Considerații relative la recentul Ghid privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) în activitatea avocaților din anul 2022

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

La 31 martie 2022 a avut loc conferința Consiliului Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE) și a Fundației Europene a Avocaților (ELF) de lansare oficială a Ghidului privind utilizarea inteligenței artificiale (AI) de către avocați și societățile de avocați (în continuare „Ghidul”).

Redactarea Ghidului a făcut parte din proiectul AI4Lawyers, la care au participat Consiliul Barourilor și Societățile de Avocați din Europa (CCBE) și Fundația Avocaților Europeni (ELF), în cadrul Planului European e‑Justice 2019‑2023.

Proiectul a început la 1 aprilie 2020 și a fost fina­lizat cu lansarea Ghidului privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) de către avocați în Europa. Odată cu Ghidul au mai fost redactate două rapoarte separate. Primul raport^[1] a identificat noile soluții tehnologice adaptate domeniului juridic și comparația bunele prac­tici rezultate din utilizarea acestora în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Canada. Al doilea raport^[2] a oferit o analiză tehnică a oportunităților și a limitelor rezultate din utilizarea aplicațiilor utilizând inteligență artificială în activitatea societăților mici de avocați (între 1 și 9 avocați, incluzând cabinetele indi­vi­duale de avocați).

Scopul Ghidului este mai mult didactic, de a con­ține informații practice despre cum avocații și socie­tățile mici de avocați/cabinetele individuale de avocați pot integra aplicațiile ce utilizează IA în munca lor de zi cu zi, fără a încălca obligațiile profesionale^[3].

De asemenea, Ghidul realizează și o analiză a situa­ției profesionale și financiare a societăților mici de avocați/cabinetelor individuale pe baza căreia apre­ciază succesul sau nu al utilizării aplicaților IA și, în final, concluzionează despre modul în care acestea vor transforma profesia de avocat. Astfel, transformările profesiei de avocat se vor reflecta prin saltul tehno­logic pe care îl vor realiza societățile mici de avocați/cabinetele individuale deoarece în Europa acestea au cea mai mare pondere^[4], o persoană din 3 fiind anga­jată într‑o societate cu mai puțin de 10 angajați (avocați și personal auxiliar).

CCBE^[5] a considerat că este necesar un Ghid care să fie dedicat în special activității societăților mici de avocați/cabinetelor individuale deoarece instrumentele de IA pot să aducă un plus de valoare activității avo­caților, să crească volumul de informații procesate de avocat și în final să livreze un produs superior calitativ clienților, având și o perspectivă umană de înțelegere a contextului expus de client.

CCBE a recunoscut rolul foarte important pe care îl au societățile mici de avocați/cabinetele individuale în susținerea statului de drept^[6], ce a reieșit din sta­tisticile realizate în cadrul proiectului AI4Lawyers și exprimat sugestiv în Ghid prin citatul lui Frank Pasquale în cartea sa „New Laws of Robotics: Defending Human Expertise in the Age of AI”: „one way to alliviate the democratic crisis of expertise – the tension between aloof technocrats and passionate populists – is to empower local professionals”^[7].

În același timp, societățile mici de avocați au multe dificultăți în a face față concurenței pe piața internă deoarece nu au resurse financiare pentru alocarea unui buget IT și nu au acces la consultanți IT. CCBE a mai constatat că profesia de avocat se va adapta ca urmare a schimbărilor ce vor surveni în activitatea instanțelor judecătorești și a altor autorități publice, precum noi tipuri de dovezi digitale sau un nou senzor încorporat în fluxul de lucru al instanțelor judecătorești și a altor autorități publice.

Preocupările CCBE față de capacitatea societăților mici de avocați de a‑și dezvolta infrastructura IT sunt similare celor ale Comisiei Europene^[8], de a facilita accesul întreprinderilor mici și mijlocii, al companiilor din sectoarele non‑tehnice și al administrației publice la cele mai recente tehnologii și de a testa IA prin inter­­mediul centrelor de inovare digitală.

În prima parte a articolului voi prezenta pe scurt aplicațiile IA destinate activității avocaților (Capitolul 1) pentru ca apoi să prezint avertismentele Consiliului Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE) privind riscurile rezultate din utilizarea aplicațiilor IA de către avocați (Capitolul 2). La final voi prezenta concluziile articolului privind modul în care digita­lizarea activității avocaților va evalua în România (Capitolul 3).

Capitolul 1. Oportunitățile rezultate din utili­zarea aplicațiilor IA de către avocați

Autorii Ghidului au specificat faptul că nu doresc să orienteze societăților mici de avocați/cabinetele indi­viduale spre achiziția anumitor produse, fără a oferi recomandări referitoare utilizarea anumitor apli­cații utilizând IA. Acești au arătat că doresc să ofere informații despre ce așteptări realiste pot avea avocații de la aplicațiile IA, ce pot livra în concret și care sunt limitele lor.

Toate aplicațiile IA sunt construite folosind baze de date introduse de juriști, în care fiecare noțiune are o definiție juridică pentru ca apoi aplicația să gener­eze text juridic, de exemplu contracte, cereri de che­mare în judecată etc. Acest mecanism funcționează și invers, prin creare unui text simplu dintr‑un text juridic specializat, pe baza noțiunilor predefinite de către autorul programului^[9].

Aplicațiile IA au fost dezvoltate să aplice și învă­țarea automată^[10] (sau învățarea profundă^[11]), prin ide­ntificarea modelelor din datele disponibile și apoi prin aplicarea cunoștințelor asupra datelor noi, ceea ce este posibil doar dacă datele sunt digitalizate și nu se regă­sesc exclusiv pe suport de hârtie.

Deși unele aplicații IA destinate domeniului juridic sunt folosite deja și în România totuși acestea nu sunt utilizate de către societățile mici de avocați/cabinetele individuale care nu își permit de multe ori costul acestora și nici angajarea unui specialist IT.

În Ghid^[12] sunt clasificate șase categorii de instru­mente tehnice ce sunt relevante în activitatea avoca­ților și anume:

1. Programe de redactare a documentelor, ce includ și opțiuni specifice precum verificarea grama­ticală, verificarea dacă documentul are similitudini cu sursele online etc., și care sunt de obicei incluse în pro­cesoarele word și ce sunt folosite pe scară largă în prezent de către avocați.

2. Programe de generare automată a docu­mentelor juridice, prin redactarea unor texte – șablon ce vor fi utilizate ulterior la generarea automată a contractelor sau a cererilor de chemare în judecată (similare programelor prin care sunt construite website‑uri). Aceste programe au fost folosite încă din anii 1990 în Europa dar nu au fost utilizate la scară largă pentru că textele – șablon conțin prevederi ge­ner­ale și nu au fost construite programe care să creeze un conținut complex, adaptat practicii și nici nu au fost adaptate lingvistic pentru alte jurisdicții decât franceză, germană sau olandeză.

3. Programe ce generează un text juridic por­nind de la introducerea unor date, de exemplu, gene­rarea automată a unei plângeri contravenționale, în program fiind introduse datele referitoare la coordo­natele de timp, loc, situația de fapt, argumentele avo­cat­ului iar programul ar genera plângerea contraven­țională ce poate fi semnată electronic și expediată la instanță. Aproape nicio societate mică de avocați din Europa nu folosește un astfel de program. Trecerea de la procesoarele word la acest tip de program va avea loc cât de curând, aceasta și în contextul Reco­mandărilor Comisiei Europene pentru eficientizarea justiției, formulate în Ghidul de introducere electro­nică a cererilor de chemare în judecată (e‑filling) și de digitalizare a instanțelor judecătorești^[13]. Acesta recomandă crearea unui program care să prelucreze automat sau semiautomat datele introduse de avocat, printr‑un mecanism ce verifică automat calitatea și caracterul complet al acestora, în raport cu o bază de date externă (de exemplu, verificarea datelor de iden­titate ale unei persoane din sistemul DEPAB), va încorpora fișiere mari și multimedia (precum inter­ceptări sau fișiere video) și o modalitate de calcul automat și de plată online a taxelor de timbru, integrată în sistemul e‑filing. Totuși, aceste instrumente IA, adaptate unei limbi și jurisdicții specifice, nu vor putea înlocui expertiza umană, fiind necesară verificarea de către avocat a îndeplinirii tuturor condițiilor de formă și de fond ale documentului trimis instanței.

4. Programe de analiză ale documentelor juri­dice, în care programul analizează documentele trimise de avocat și extrage argumentele esențiale, realizează un rezumat al documentului în ordinea argumentelor in­vocate, subliniază prevederi ce au fost omise de avocat sau chiar propune revizuirea unor clauze dintr‑un contract.

5. Programe de analiză a documentelor juridice, hotărârilor judecătorești, a legislației și de căutarea calitativă a informațiilor într‑un text juridic, denu­mite și „justiție analitică”, prin căutarea argu­men­telor dintr‑un text și nu doar o simplă căutare seman­tică. Alte programe au mers mai departe și au dezvoltat chiar și instrumente de analiză predictivă, în care în raport de jurisprudența introdusă și pot oferi o estimare a rezultatului litigiului, de exemplu dozarea unei pedepse sau cuantumul despăgubirilor ce pot fi acordate în cazul vătămării corporale. Aceste instru­mente există și pe piața autohtonă, însă sunt accesate într‑o mică măsură de către avocații care lucrează indi­vidual. Avocații își vor asuma responsabilitatea inter­pretării datelor rezultate din utilizarea programelor astfel că nu există riscul ca profesia de avocat să se transforme într‑o profesie redundantă, precum aceea a operatorilor de lift^[14]. Programele bazate pe IA au un rol important și în dreptul continental, în care există un complex sistem de codificare a legislației, deoarece de multe ori apar în practică situații ce nu au fost prevăzute în legislație^[15]. De exemplu, avocații pot studia jurisprudența utilizând programele IA pentru a afla ce probe sunt acceptate de instanță în cazul conce­dierii nelegale a unui salariat aflat în concediu medi­cal. În Statele Unite ale Americii analiza IA merge chiar mai departe, prin analizarea activității avocaților și judecătorilor, precum istoricul cazurilor, admiterea/respingerea cererilor, clienții reprezentați etc, ceea ce nu se întâmplă în Europa, unde hotărârile judecătorești sunt anonimizate deoarece se consideră că altfel ar fi afectată imparțialitatea judecătorilor.

În Franța există totuși o statistică în cazul avoca­ților, în care sunt furnizate informații referitoare la numărul și obiectul dosarelor gestionate, aria de prac­tică și informații biografice^[16].

6. Alte programe sunt deja în uzul avocaților, precum cele care transformă discursul în text, cele ce simulează o discuție precum un utilizator uman, bine­înțeles pe baza unui limbaj predefinit și programele utilizate de avocați cu scop administrativ, de monito­rizare a timpului lucrat și a documentelor redactate. Aceste instrumente nu sunt utilizate frecvent de către societățile mici de avocați/cabinetele individuale.

Capitolul 2. Avertismentele Consiliului Barou­rilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE) privind riscurile rezultate din utilizarea aplicațiilor IA de către avocați

Ghidul prezintă o realitate a activității avocaților din prezent, în care sunt obligați să analizeze un volum din ce în ce mai mare de date, în același timp respec­tând obligațiile profesionale prevăzute de Carta prin­cipiilor fundamentale^[17] ale avocatului european a CCBE^[18] și al Codului Deontologic al Avocaților din Uniunea Europeană și analizează riscurile^[19] ce pot interveni din utilizarea instrumentelor IA:

1. Riscuri privind asigurarea confidențialității datelor clienților de către avocați, rezultate din admi­nistrarea infrastructurii IT a societăților de avocați de către un furnizor de servicii „cloud computing”, precum și utilizarea aplicațiilor IA, ce includ servere, rețele, software, analize, baze de date cu informațiile sensibile ale clienților.

Pe lângă riscurile legate de accesul facil al auto­rităților la datele clienților atunci când avocații utili­zează servicii de cloud computing există și riscuri spe­­ci­fice rezultate din reutilizarea datelor de către furnizorii de servicii în cloud, aspecte ce nu sunt pe deplin lămurite cu aceștia. Asigurarea confidențialității datelor clienților nu constituie doar o problemă tehnică ci și una de avantaj strategic pentru avocați atunci când își aleg instrumentele și arhitectura IT. Noile pro­grese în materie de securitate cibernetică au de­monstrat faptul că uneori clienții sunt mai bine protejați dacă activitatea lor rămâne complet „offline”, în ciuda promisiunilor companiilor IT.

2. Riscuri rezultând din lipsa de transparență a producătorilor de aplicații IA pentru avocați, deoa­rece aceștia nu informează avocații despre limitele produselor promovate și despre fragilitatea sistemului IA. Aplicațiile IA funcționează eficient doar în para­metrii unui model setat, ce corespunde datelor intro­duse dintr‑o anumită perioadă. Aplicațiilor IA nu pot oferi soluții în afara modelului prestat astfel că nu se poate adapta de exemplu schimbărilor economice.

3. Riscuri legate de dificultatea asigurării clien­tului a unei competențe profesionale adecvate de către avocat^[20], rezultate din preluarea de către acesta a datelor furnizate de către aplicațiile IA fără a le interpreta sau fără a explica de ce predicțiile furnizate nu se aplică unui caz specific. O societate de avocați tradițională încă presupune o înțelegere umană a ceea ce necesită clienții, ceea ce nu este întot­deauna cu ceea ce clienții doresc. Deși instrumentele IA pot să ajute la multiplicarea volumului de muncă a unei mici societăți de avocați/cabinet individual totuși nu pot fi depășite barierele umane rezultate din valori­ficarea a unui număr limitat de ore de muncă. Aceasta constituie diferența dintre o companie care oferă servicii juridice standardizate și modelul tradițional de a oferi servicii juridice. Ghidul concluzionează^[21] că o capacitate sporită de analiză a informației de către avocați nu este echivalentă cu o calitate superioară a muncii acestora, cu un grad de probabilitate mai ridicat de succes în promovarea unui litigiu și nici cu infor­ma­tizarea practicii judiciare.

De altfel, Regulamentul general privind protecția datelor^[22] prevede că o persoană are dreptul de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrare automată (cu unele excepții), astfel că nici avocații nu pot consilia un client privind soluționarea unui dosar exclusiv în urma predicțiilor oferite de aplicațiile IA.

4. Riscuri de natură să afecteze independența avocatului, rezultate din acceptarea fără informare asupra riscurilor a termenelor și condițiilor apli­cațiilor IA, similare celor descrise în Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocați^[23].

La acestea Raportul European Lawyers Foundation^[24] mai adaugă câteva riscuri rezultate din introducerea instrumentelor IA în activitatea instanțelor și par­chetelor:

1. utilizarea unor date ce nu au fost supuse dez­baterii contradictorii a părților;
2. preluarea în hotărârile judecătorești a unor rațio­namente ce nu au fost dezvoltate de un judecător, ceea ce implică transferul parțial de putere către instru­mentele IA;
3. lipsa de transparență a procesului deliberării instanței, deoarece nu va putea fi stabilită o delimitare între argumentele rezultate din utilizarea aplicațiilor IA și a celor atribuite judecătorului;
4. încălcarea principiului egalității armelor, deoarece unitățile de parchet ar putea beneficia de programe capabile să analizeze un volum imens de date, ceea ce nu este accesibil și apărării, și astfel s‑ar crea un dezechilibru semnificativ între apărare și acuzare;
5. lipsa de obiectivitate a rezultatelor generate de aplicațiile IA, deoarece nu poate fi cunoscută doza de subiectivism a producătorului aplicațiilor IA prin introducerea doar a unui anumit tip de date ce furnizează un anume rezultat la căutare, de exemplu;
6. încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, rezultate din lipsa de expli­ca­bilitate a procesului de furnizare a unui anumit rezultat (de exemplu probabilitatea de recidivă), și faptul că nu poate fi contestat și procesul automat de selectare a unui anumit rezultat. Acesta nu este specific siste­melor de drept continental, în care algoritmii nu evaluează niciun aspect al procesului.

Capitolul 3 – Concluzii privind tendințele actuale de digitalizare în România

În Planul Național de Redresare și Reziliență al României este prevăzut un buget total de 2.558,63 mil de euro în cadrul componentei C9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare^[25] pentru un total de 5.400 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM‑urilor și transformare digitală și tehnologică.

Din păcate, profesiile liberale nu sunt menționate în mod expres ca beneficiare ale fondurilor alocate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență deși anterior prin Ordonanța de Urgență nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014‑2020, în contextul crizei provocate de COVID‑19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene, avo­cații au putut accesa fondurile europene nerambur­sabile alături de IMM‑uri.

În Raportul European Lawyers Foundation^[26] este prezentată tendința societăților mici de avocați/cabi­netelor individuale de a avea dificultăți economice în a întreprinde investiții în digitalizare și instruire a per­so­nalului pentru a se adapta schimbărilor tehnologice.

O digitalizare cât mai rapidă a serviciilor juridice prestate de avocați ar fi benefică nu numai pentru acti­vitatea acestora ci ar determina și un control fiscal eficient al autorităților fiscale ceea ce s‑ar reflecta și în creșterea veniturile încasate de stat, scenariu ima­ginat și în Ghid^[27].

Ghidul^[28] recomandă barourilor și uniunilor națio­nale ale barourilor din fiecare țară să ia în considerare acordarea de asistență avocaților în folosirea instru­mentelor de IA, prin contractarea unor firme speciali­zate pentru a evalua produsele juridice de IA și chiar de a introduce produse standardizate pentru a evita scurgerea neautorizată de date, concomitent cu acțiuni de apărare a principiilor fundamentale ale profesiei de avocat, mai ales în cazurile în care aplicațiile IA ar putea aduce atingere independenței avocatului. În acest context, CCBE notează că societățile mici de avocați și cabinetele individuale sunt cele mai expuse unor astfel de riscuri.

Paradoxal, numărul avocaților^[29] se mărește cu cât o societate este mai digitalizată, fără a avea în vedere suprafața țării, cu atât crește numărul avo­caților din acea țară, ceea ce înseamnă că digitali­zarea sporește complexitatea problemelor pe care avo­cații trebuie să le gestioneze.

Este benefic pentru profesia de avocat ca aceasta să îmbrățișeze digitalizarea dar cu precauțiile expuse în articol.