Ciprian Păun: Dreptul economiei. Ion Guceac: Omul, societatea, statul. Categorii constituționale perene. Universul Juridic: Journal Of Eastern European Criminal Law Issue 2/2016

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Ciprian Păun: Dreptul economiei

Ciprian Păun: Dreptul economiei

Economia de piață este strâns legată de conceptul de „stat de drept”. Expresia „stat de drept” nu reprezintă doar o formulă juridică abstractă, ci desemnează o realitate concretă, acea formă de organizare a puterii de stat raționalizată prin raportarea ei constantă și efectivă la sistemul de legi și la principiul respectării libertăților individuale. Dacă în mod curent expresia „stat de drept” este folosită doar pentru a exprima opoziția dintre regimurile democratice și dictatoriale, teoria statului de drept evocă un sistem în care statul reprezintă personificarea unei ordini juridice care are la bază principiul ierarhizării normelor.

Cultul legii implică o nouă viziune asupra democrației, care nu mai este doar un instrument între altele, ci devine în societățile contemporane o formă de participare a cetățenilor la luarea deciziilor și de garantare a drepturilor și libertăților. Statul de drept devine astfel un element esențial al unei democrații lărgite, în care noi actori își fac simțită prezența. Însă orice ordine juridică este lipsită de suport în măsură în care nu își găsește fundamentul în societate.

Afacerile, tranzacțiile comerciale sunt de esența economiei de piață. Statul nu intervine, de regulă, ca actor în lumea afacerilor. Acesta se mărginește la a prestabili cadrul în care se desfășoară afacerile, supraveghează respectarea principiilor concurenței loiale și intervine în momentul în care sunt încălcate normele legale imperative.

Din punct de vedere al întrepătrunderii între drept și economie, anii ’60 au adus o serie de clarificări și au generat organizarea disciplinelor „Analizei economice a dreptului”. În anul 1961 au apărut două articole care au schimbat lumea gândirii juridice. Când Ronald Coase de la University of Chicago și Guido Calabresi de la University of Yale au publicat articolele lor – „The Problem of Social Coast”, respectiv „Some Thoughts on Risk Distributions and the Law of Torts” –, lumea juridică a înțeles esența mesajului comun al unui jurist și al unui economist. Analiza economică a dreptului încearcă să explice dreptul plecând de la definirea economiei de piață. Susținătorii acestei discipline analizează principiul optimalei alocări a resurselor pentru aplicarea coerentă și eficientă a dreptului. „Costurile sociale” trebuie internalizate, iar costurile tranzacțiilor trebuie minimalizate.

Pentru economiștii mișcării drepturilor de proprietate, dreptul nu este altceva decât o activitate socială al cărei scop este de a contribui la creșterea surplusului economic prin definirea regulilor care contribuie la scăderea nivelului costului tranzacțiilor în interiorul societății.

Michael Adams a devenit profesor de drept al economiei în 1986 la Facultatea de Economie a Universității din Hamburg. Stilul lui Adams este de a aplica concret formule economice pentru a analiza eficiența măsurilor legale. Ori de câte ori se face apel la reglementarea juridică a afacerilor, doctrina încearcă să găsească formule justificative de definire a faptelor sau actelor de comerț pentru a integra ansamblul reglementărilor privind afacerile în categorii precum: dreptul comercial, dreptul afacerilor, dreptul economiei etc.

Studenții economiști trebuie înzestrați cu instrumentele juridice utile înțelegerii fenomenului economic, fiind necesar să li se prezinte instituțiile fundamentale ale dreptului privat, dar și public, pentru a reuși să deprindă abilitățile de analiză, prospecție și anticipare ale întregului spectru al economiei. Într-un secol în care afacerile se derulează în timp foarte scurt, este greu de presupus că fiecare manager sau economist se poate consulta în timp util cu un jurist.

Cu toate acestea, disciplinele propuse până acum de planurile de învățământ din România, reunite sub denumiri incitante, nu ofereau în fapt decât fundamente teoretice precum definirea faptelor de comerț sau prezentarea societăților. Din perspectiva reformelor de sub egida procesului de la Bologna, am gândit acest curs universitar pentru economiștii care ignoră legendara diviziune romanică drept public-drept privat, încercând să surprindă mai mult prezentarea textelor legale, interpretările jurisprudențiale și bunele practici în domeniul afacerilor din state membre ale Uniunii Europene.

Vom aplica în această carte principiile lui Michael Adams și ale altor autori americani, încercând să ieșim din sfera teoriei și asumând pragmatismul economic aplicat dreptului.
Concluzionăm cu o remarcă a celebrului profesor Richard Posner: „Cand eram student al Facultății de Drept, dreptul îmi semăna cu un ansamblu de reguli, proceduri și instituții nerelationate. Științele economice mi-au relevat «structura profunda» a dreptului care genera coerenta”.

📕Vezi cartea în UJmag.ro!

Ion Guceac: Omul, societatea, statul. Categorii constituționale perene

Ion Guceac: Omul, societatea, statul. Categorii constituționale perenee

La începutul secolului al XXI-lea, adesea relațiile societății, pe parcursul evoluției sale istorice, dintre viață (individuală și colectivă, în diversitatea formelor ei de manifestare) și normele juridice preiau un caracter neordinar.

Accelerarea timpului social și intensificarea gradului de comunicare sunt doar câțiva dintre factorii empirici ai acestui fenomen, ale cărui rădăcini puțin probabil că rezidă doar din salturile tehnologice și inovări. În opinia noastră, în dialectica existenței și conștiintei sociale, rolul principal trebuie să revină transformărilor care țin de natura omului. Totodată, la nivel de conștiință socială s-a încetățenit convingerea că fiecare om are aceleași drepturi și libertăți ca și semenii săi, de o demnitate umană incontestabilă. O astfel de societate nu este un gen de civilizație formată din consumatori pașnici, ci o civilizație de drept, în care sunt soluționate de comun acord cele mai importante probleme sociale, dar în raport cu litigiile și conflictele sociale, cu interesele și exigențele unor particulari. Creșterea extensivă a procesului de reglementare normativă a relațiilor sociale este una multidimensională și omniprezentă și nefiind generată de moftul său ambiția persoanelor oficiale și nici o anomalie a statalității. Acest proces, oricât de paradoxal ar părea, este determinat de tendința de a menține un dinamism social sănătos, de a satisface necesitatea societății în ordine stabilă, în securitate garantată și, prin urmare, dezvoltare durabilă.

În acest context se impune abordarea complexă a unor noțiuni fundamentale perene precum om, societate, stat, a căror elucidare suscită interesul perpetuu al tuturor celor care voiesc să persevereze în ale cunoașterii. Acest obiectiv necesită, în primul rând, o cercetare fundamentală, dar cu utilizarea elementelor aplicative, în al cărei areal s-ar intersecta filosofia, antropologia, sociologia și în special științele juridice (teoria și istoria dreptului, istoria doctrinelor juridice, dreptul constituțional etc.). O astfel de abordare este dictată de imperativul timpului de azi, care impune o „noua pedagogie de învățare a dreptului”, asigurarea transcendenței și inovării în procesul de formare a viitorilor juriști. În linii mari, este cunoscut că societatea și statul sunt în fața unor provocări generate de evoluția lumii contemporane, dintre care una este globalizarea ce a declanșat o serie de procese în plan politic, economic și juridic. Integrarea statelor în diverse asociații internaționale este o consecință imediată a acestui fenomen. În aceste circumstanțe apar numeroase întrebări, dintre care una este următoarea: În ce măsură societatea, în general și elita politică, administrativă și juridică în special, pot să corespundă rigorilor exigente ale apartenenței la astfel de asociații, cum este de exemplu Uniunea Europeană? Prima tentativă de a răspunde la această întrebare ar fi chiar gradul de percepere a sensurilor pe care le au noțiunile fundamentale și categoriile-cheie utilizate în limbajul specific domeniului ce ține de organizarea societății în stat și conducerea politico-juridică a societății. În cazul în care nu vom utiliza o interpretare general acceptată a noțiunilor fundamentale din domeniul vizat riscăm să ne confruntăm cu o disensiune totală, soldată cu imposibilitatea de a avea un dialog social constructiv.

Exigența definirii ample a acestor categorii constituționale perene a necesitat nu doar un efort intelectual incomensurabil, ci și unul fizic, care, drept rezultat, au condus la elaborarea acestui studiu fundamental.

Așadar, lucrarea de față constituie o investigație a acestor noțiuni fundamentale, care, în totalitate, dau dimensiunea statului.

📕Vezi cartea în UJmag.ro!

Universul Juridic: Journal Of Eastern European Criminal Law Issue 2/2016

Universul Juridic: Journal Of Eastern European Criminal Law Issue 2/2016

With its fourth issue, the Journal of Eastern-European Criminal Law has already become widely spread, a fact which is proven by the rising number of contributors and the diversity of the countries to which they belong.

We have intended that the Journal, edited semesterly, to be open to all researchers in the academic area from the Central and Eastern‐European countries, to professors and PhD students, as well as to judges, prosecutors and other professions concerned about the evolution of criminal legislation and the more intransigent response that needs to be given to the new forms of crime.

For the future, in addition to the unifying topic dedicated to each issue of the Journal, a separate section will contain articles and studies that are closely connected to the research activity of each contributor, thus offering researchers an opportunity to have their scientific findings disseminated, in order to generate a forum of debate of current issues of European Criminal Law.

We propose that the main topic of the next issue of the Journal be the following: “Migration, Trafficking in Persons, Terrorism and Criminal Law”.

📕Vezi cartea în UJmag.ro!