Cât se bagă judecătorul în ce-a cerut partea în procesul civil? Răspunsuri de la Andrea Chiș

5 dec. 2015
Vizualizari: 2341
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Prezentarea judecătorului și profesorului de drept procesual civil Andrea Chiș de la conferința organizată de Baroul Bistrița-Năsăud și INPPA Cluj a fost intitulată „Cum pot folosi părțile rolul judecătorului în procesul civil?”. Judecătorul de la Secția Civilă a Curții de Apel Cluj a vorbit pentru Clujust.ro despre distribuția rolurilor între judecător, părți și avocații părților, dar și despre rolul judecătorului în raport cu principiul disponibilității din procesul civil. Mai jos, am extras cele mai interesante părți din prezentarea rostită în fața avocaților bistrițeni și clujeni.

„Am constatat din experiența noastră practică că nu întotdeauna este foarte clar care este rolul părții prin avocatul ei și care este rolul judecătorului, ce poate să ceară partea judecătorului, până în ce moment procesual poate să-i formuleze anumite cereri și am să mă opresc asupra câtorva chestiuni pe care le consider de importanță practică.

Uneori vă supărați că judecătorul vă pune în discuție o serie de chestiuni. Trebuie să știți că nu face acest lucru pentru că așa vrea el, ci pentru că legea îl obligă, mai ales când intervine aparent în principiul disponibilității. Acesta e cel mai important principiu și aici vă simțiți cel mai vulnerabili. Spuneți: «E libertatea noastră de a formula cereri, de ce se bagă judecătorul peste noi?» Dar ce înseamnă de fapt principiul disponibilității părții? Are niște limite sau e nelimitat în procesul civil? Reclamantul sesizează instanța cu o anumită cerere. Vrea de la pârât o sumă de bani. Trebuie să o motiveze. Dacă nu spun cu ce titlu vreau acea sumă de bani… «pentru că în ziua cutare am avut un accident cu mașina și am suferit cutare prejudiciu», nu știu cu ce titlu cere acea sumă de bani. Se poate băga judecătorul peste ceea ce spune partea în acest limite? Răspunsul e: până aici nu. Aparent, pentru că uneori nu este simplu să facem distincție între ceea ce înseamnă  obiect – o sumă de bani – și temeiul cererii – o stare de fapt”.

andrea chis la bistrita„Cât se bagă judecătorul în ce-a cerut și de ce a cerut partea? Poate judecătorul să invoce ceva în plus față de ce spune reclamantul? Uneori spune judecătorul «invoc nulitatea absolută de care se prevalează reclamantul». Ce este acest lucru? O apărare de fond. O face în interesul pârâtului? Nu o face în interesul pârâtului, o face în interesul judecării cauzei, că el trebuie să afle adevărul și să aplice toate normele.

Dar dacă constată că reclamantul a formulat o cerere de anulare a unui contract – de exemplu pe viciu de consimțământ – și din probele administrate nu rezultă acest motiv de anulabilitate, însă constată că ar fi un motiv de nulitate absolută a contractului. Poate să invoce acel motiv de nulitate absolută, aparent în favoarea reclamantului? Pentru că întotdeauna aparent acționează în favoarea unei părți, dar în realitate faptul că invocă o excepție sau pune în discuție o problemă de drept, chiar dacă la modul colateral profită unei părți, este în realitate în interesul realizării actului de justiție. Revin, pot să invoc nulitatea absolută a unui titlu de care se prevalează reclamantul ca să-i resping acțiunea”.

„Acțiunea civilă nu degeaba este definită în noul cod civil din dublă perspectivă: ofensivă – a reclamantului, a celui care formulează pretenția, capătul de cerere – și defensivă – cea a pârâtului. Pentru pârât, judecătorul poate să invoce apărări de ordine publică, dar din perspectiva reclamantului nu ar fi o apărare pentru că ar fi o pretenție. Or, el nu poate să formuzele capete de cerere decât într-o situație cu totul  de excepție în procedura divorțului. Dar în rest nu se poate băga pe ce a cerut reclamantul. Iată deci că din această dublă perspectivă, dacă ar face același lucru în favoarea reclamantului ar încălca principiul disponibilității procesului civil”.

conferinta bistrita

Principiul disponibilității vs. rolul judecătorului

„Avem o altă situație: Am un accident de circulație și chem în judecată autorul faptei ilicite, șoferul, care nu are asigurare de răspundere civilă delictuală, de aceea nu mă pot judeca cu un asigurator și din probleme administrate constat că a fost de fapt o defecțiune a mașinii al cărui proprietar este șoferul. Pot să schimb în această situație calificarea juridică a cererii? Sau este vorba de o schimbare a stării de fapt, care ar fi o modificare a cererii de chemare în judecată pentru care aș avea nevoie de acceptul pârâtului, care niciodată nu o să mi-l dea.

Ce puteți cere ca reclamant judecătorului și ce poate face judecătorul într-o astfel de situație să vă încuviințeze cererea? Ar fi vorba de o cerere nouă dacă cer să răspundă pentru fapta lucrului? Uneori judecătorul poate să extindă starea de fapt și în afară de ce-i relevă părțile, doar că o poate face când invocă o apărare de ordine publică. Aici ar trebui să vorbească despre starea de fapt în favoarea reclamantului și revenim la principiul disponibilității: ce cere reclamantul și de ce cere? Ar putea aici să intervină judecătorul pe această stare de fapt? El poate să ceară părților să-și expliciteze pretențiile. Este o explicitare a pretențiilor, nu este o extindere a cadrului procesual față de ceea ce am investit instanța pentru că eu am investit instanța cu următoarea stare de fapt: «Am avut un accident de circulația. mașina condusă de pârât și mi s-a întâmplat asta și acesta este prejudiciul».

Până la urmă și din probe poate să rezulte cumva calificarea juridică corectă a cererii. A pornit de la o răspundere civilă delictuală fundamentată pe fapta proprie, însă din probe a rezultat că tot el răspunde. Starea de fapt nu e schimbată. S-a spus că a fost un accident de circulație, iar din probe a rezultat că a fost o defecțiune a mașinii. Deci iată că nu este atât de simplu să vedem uneori ce ține de principiul disponibilității și ce ține de rolul judecătorului”.

Cât se bagă judecătorul în ce-a cerut partea în procesul civil? Răspunsuri de la Andrea Chiș was last modified: noiembrie 6th, 2017 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: