bpv Grigorescu Ștefănică: Reușita programului Kurzarbeit depinde de condițiile impuse si flexibilitatea acestuia
– Kurzarbeit aduce beneficii pentru angajați, angajatori și pentru stat
– Ce venituri poate obține un angajat dacă beneficiază de acest progra
– Ce fel de companii pot aplica pentru acest program
– Măsură flexibilă, aplicată în Germania de 110 de ani
Reușita modelului Kurzarbeit și deschiderea angajatorilor de a apela la acest sprijin oferit companiilor care recurg la reducerea timpului de lucru ca urmare a diminuării temporare a activității depind de condițiile care vor fi impuse pentru accesarea lui, afirmă Anca Grigorescu, partener în cadrul companiei de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică și unul dintre avocații care au susținut încă din martie adoptarea Kurzarbeit.
Modelul Kurzarbeit este denumit „Sprijin pentru program flexibil de muncă” în programul „Reclădim România- Planul Național de Investiții și Relansare Economică” lansat recent de către Guvern. Detaliile privind implementarea programului de lucru flexibil (modelul Kurzarbeit) vor fi stabilite în perioada imediat următoare de către Guvern.
„Kurzarbeit aduce beneficii pentru angajați, angajatori și pentru stat. Angajații nu își pierd locul de muncă și primesc salariul aproape integral, deși muncesc mai puțin. Angajatorii își păstrează forța de muncă și au o șansă mai mare de a readuce business-ul la un nivel cel puțin funcțional. Statul evită creșterea numărului de șomeri prin alocarea unor sume de bani mai mici decât în cazul ajutorului de șomaj, continuă să încaseze taxe si contribuții sociale și preîntâmpină dificultățile generate de înmulțirea șomerilor și ulterior a persoanelor susținute exclusiv social”, afirmă Anca Grigorescu, cea care coordonează departamentul de Dreptul Muncii în cadrul bpv Grigorescu Ștefănică.
Ce este Kurzarbeit
Conceptul Kurzarbeit înseamnă lucru cu timp de muncă redus și este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani.
Kurzarbeit a fost utilizat și în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit celebru în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008.
Datele estimative ale Organizației pentru Cooperare Economică Europeană (OECD) arată că până în trimestrul al treilea din 2009 peste 200.000 de joburi din Germania au fost salvate datorită Kurzarbeit[1].
De asemenea, în 2009, în timpul precedentei crize financiare, deși Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu aproape 6%, înregistrând cea mai mare scădere a PIB din cele șapte țări analizate, numărul angajaților a rămas stabil. În schimb, în alte economii puternice, precum cele din Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia, SUA sau Canada, numărul angajaților a scăzut, cea mai mare contracție fiind în SUA, de până la aproape 4%, arată datele Fondului Monetar Internațional[2].
Sursa tabelului: Fondul Monetar Internațional
https://www.imf.org/en/News/Articles/2020/06/11/na061120-kurzarbeit-germanys-short-time-work-benefit
Cât câștigă angajații, cât câștigă statul
În cazul companiilor care vor aplica la acest program, indemnizația susținută de stat ar urma să fie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate.
„De exemplu, dacă timpul de muncă s-ar reduce la 50%, angajatul ar urma să primească 50% din salariu de la angajator și 37,5% din partea statului. Adică în total 87,5% pentru un timp de muncă efectiv prestat de 50%”, explică Anca Grigorescu.
În cazul unui angajat căruia i s-a redus activitatea la 50%, vă prezentăm câteva calcule despre veniturile statului și ale angajatului în funcție de diferite niveluri salariale:
a) Salariu mediu brut pe economie (5.201 lei în aprilie 2020) – statul suportă 1.950 lei și încasează 1.991 lei
Angajatul primește 4.551 lei brut
b) Salariu minim brut (2.230 lei) – statul suportă 836,25 lei și încasează 804 lei
Angajatul primește 1.951 lei brut
c) Salariu brut de 9.000 lei – statul suportă 3.375 lei și încasează 3.446 lei
Angajatul primește 7.875 lei brut
Ce companii pot aplica pentru Kurzarbeit
Sunt eligibile companiile care și-au redus temporar activitatea și a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. De asemenea, în planul de redresare economică lansat de Guvern se precizează că măsura poate fi implementată pentru un termen minim de trei până la șase luni și se va aplica în cazul reducerii timpului de lucru pentru cel puțin 10% din angajații unei companii.
„Cred că toate tipurile de companii cu activitatea redusă temporar, fie că vorbim despre IMM-uri sau de companii mari, vor fi de principiu interesate să acceseze acest program. Măsura este așteptată de întregul mediu de business din România, indiferent dacă sunt companii care au efectuat sau nu concedieri ori dacă au suspendat contractele de muncă ale salariaților prin intermediul șomajului tehnic”, afirmă Anca Grigorescu.
Condițiile în care o companie poate aplica la acest program vor fi stabilite de Guvern în perioada imediat următoare.
„Deschiderea companiilor de a aplica la Kurzarbeit este influențată de evoluția economiei, de posibilitatea firmelor de a accesa simultan sau alternativ mai multe modele de sprijin, de condițiile impuse. De altfel, reușita acestui program de redresare a businessului va depinde în mare măsură de nivelul de condiții si restricții impuse angajatorilor pentru a-l accesa. În cazul în care condițiile vor fi imposibil sau prea dificil de îndeplinit, angajatorii ar putea fi nevoiți să apeleze la măsuri mai ușor de implementat, care, în acest caz, se traduc prin concedieri. De rapiditatea implementării Kurzarbeit depinde salvarea a numeroase locuri de muncă și chiar salvarea existenței multor companii așa că sper că programul va deveni funcțional cât mai curând”, adaugă oficialul bpv Grigorescu Ștefănică.
Despre Anca Grigorescu și implicarea ei în promovarea modelului Kurzarbeit
Anca Grigorescu are peste 20 de ani de experiență ca avocat, iar din 2006 este partener co-fondator al societății de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică, în cadrul căreia coordonează departamentele de Dreptul Muncii și de Drept fiscal. Anca Grigorescu este recomandată de către cele mai importante publicații internaționale de specialitate: Chambers & Partners, Legal 500.
De asemenea, este coordonator al comitetului de Dreptul Muncii al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), co-head al comitetului de Dreptul Muncii în cadrul Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și membru activ în cadrul employment task force din Coaliția pentru Dezvoltarea României.
Din aceste poziții, Anca Grigorescu a promovat activ conceptul de Kurzarbeit drept instrument de apărare a locurilor de muncă și reluare treptată a business-ului de către companiile din România: a identificat formule compatibile cu legislația din România, avantajele și necesitatea acestuia pentru a contribui la redresarea economiei românești.
„Încă de la începutul stării de urgență am identificat ca fiind o necesitate dezvoltarea conceptului Kurzarbeit pentru economia românească. Acesta este preluat după modelul german, care există de peste 100 de ani. Am văzut această măsură ca fiind una esențială pe termen scurt și mediu pentru menținerea unui număr cât mai mare de locuri de muncă și pentru salvarea companiilor din România. Țara noastră are nevoie de acest program pentru a acoperi nevoile mediului de business care nu mai pot fi acoperite prin programele existente sau anterioare”, declară Anca Grigorescu.
Despre bpv Grigorescu Ștefănică
bpv Grigorescu Ștefănică este unul dintre principalii jucători pe piața locală a avocaturii de business.
Compania, fondată în 2006, oferă consultanță extinsă în următoarele domenii juridice: Dreptul Concurenței, Drept Financiar-Bancar, Drept Comercial, Construcții, Drept Fiscal, Dreptul Muncii, Drept Societar & Insolvență, Fuziuni și Achiziții, Energie, Resurse Naturale și Mediu, Infrastructură & Utilități, Sector Public, Concesiuni, PPP, Drept Imobiliar, Litigii, Tehnologie, Media & Telecom.
Societatea este recunoscută internațional prin atenția acordată domeniului tehnologiei și practica în domenii precum Drept Societar, Fuziuni și Achiziții, Drept Fiscal, Dreptul Muncii, Achiziții Publice, Servicii Medicale, Energie și Infrastructură.
Echipa bpv Grigorescu Ștefănică este menționată constant printre firmele de avocatură recomandate de către cele mai importante publicații internaționale de specialitate: Chambers & Partners, Legal 500, IFLR1000, ITR World Tax.
Jurisprudență
- Solicitare în vederea obligării pârâtei la plata drepturilor salariale ale reclamantului urmând ca acestea să fie majorate, indexate şi actualizate în funcţie de indicele de inflaţie al BNR valabil la data efectuării plăţii
- Infracţiuni de trafic de migranţi şi spălarea banilor. Critici cu privire la modalitatea în care instanţele din România au înţeles să deducă din pedeapsa aplicată „creditului de reducere” acordat de autorităţile străine
- Acţiune îndreptată împotriva refuzului nejustificat al entităţii învestite de lege de a finaliza procesul de restituire în natură sau în echivalent prin emiterea deciziei de compensare. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei
- Critici referitoare la greşita soluţionare pe fond acţiunii fără citarea persoanei reclamate. Respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat, admiterea recursului pârât, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acţiunii formulată de reclamantă
- Împlinirea termenului prescripţiei răspunderii penale. Încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de „nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor”. Respingerea recursului în casație ca fiind nefondat
- Solicitarea încuviinţării executării silite împotriva debitoarei, la cererea creditoarei, în baza titlului executoriu constând într-un contract de credit. Stabilirea competenței de soluționare a cererii
PARTENERI INSTITUȚIONALI
Revista de seară
- Cele mai importante știri ale zilei văzute de Claudiu Pamuc
- Ion Iliescu, urmărit penal în dosarul Mineriadei
- Preşedintele Klaus Iohannis, posibil succesor al Ursulei von der Leyen
- Tarom, la un pas de reorganizare
- Medicul Cătălin Cîrstoiu a fost retras din cursa electorală
- Ludovic Orban a fost ales preşedinte al Forţa Dreptei
Opinii
Recurs vs. apel în contencios administrativ. Tradiţie vs. avantaje (citește)
Actualitate legislativă
- Rubrică realizată de Redacția ProLege
- Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 4/2024 (M. Of. nr. 383/24.04.2024): Art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
- Neconstituționalitate – D.C.C. nr. 80/2024 (M. Of. nr. 186/7.03.2024): Art. 8 alin. (4) din O.U.G. nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii ANAF
- Consiliul Legislativ. Avize emise – 25 aprilie 2024
- Declarația 112
- Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2024 (OME nr. 4308/2024)
Jurisprudență CEDO
- Hotărârea CEDO din 1 martie 2022 în Cauza S. împotriva României (Cererea nr. 23.126/16)
- Efectuarea percheziţiei domiciliare în viziunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
- CSM. Cauze CEDO 2018-2022
- Hotărârea CEDO din 25 ianuarie 2022 în cauza D. împotriva României (Cererea nr. 54.780/15)
- Standardul european de avut în vedere în cauzele privind stabilirea drepturilor parentale ale persoanelor cu afecțiuni psihice
Conferințe
- Universul Juridic
- UNBR. Conferința „Aspecte practice generate de aplicarea codurilor fundamentale”
- [UPDATE: Cum a fost] Invitație la Conferința anuală de Achiziții publice a Facultății de Drept din cadrul Universității din București
- [UPDATE: Cum a fost] Conferința anuală a Profesiilor Juridice – avocați-notari
- [UPDATE: Cum a fost] Cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale de Contencios Administrativ
- Achiziții publice
- Arbitraj şi Mediere
- Drept Administrativ şi Constituţional
- Drept Civil şi Procesual Civil
- Executare silită
- Dreptul Familiei
- Drept Financiar, Fiscal şi Bancar
- Drept Internaţional
- Drept Penal şi Procesual Penal
- Proprietate Intelectuală
- Dreptul Muncii şi Dialogului Social
- Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă
Rămâi la curent cu noutățile juridice
Despre autor:
Universul Juridic
UnivDespre concurență sine ira et studio
- Seria Profesioniștii Legal Point
- Practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar
- Consiliul Concurenței. Concurs pentru ocuparea unei funcții contractuale de execuție vacante de consilier – 17 decembrie 2021
- Consiliul Concurenței. Recomandare privind elaborarea unei reglementări unitare privind domeniul deșeurilor medicale
- Consiliul Concurenței. Derularea unei investigaţii pe piața comercializării și execuției mijloacelor de semnalizare rutieră
- Consiliul Concurenței. Bilanțul activității – 2020
Ora Arbitrajului
- Seria Profesioniștii Legal Point
- „Cele două noi cursuri I.N.P.P.A. de specializare în arbitraj comercial deschid participanților oportunități nebănuite”
- Emisiunea „Ora arbitrajului” 20 cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point
- Emisiunea „Ora arbitrajului” 19 cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point – Alexandru Stănescu, Partener SLV Legal
- Emisiunea „Ora arbitrajului” 18 cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point – dr. Bazil Oglindă: Arbitrajul în timpul stării de urgență
- Emisiunea „Ora arbitrajului” 17 cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point – Markus Burgstaller: The future of investment arbitration in post Achmea era
Legal Point
- Un proiect marca „Universul Juridic”
- Acces VIDEO: Lansarea REVISTEI LEGAL POINT nr 1-2/2023
- [IN MEMORIAM] Omul care stă de vorbă cu veșnicia: Mihai Șora
- [IN MEMORIAM] Poveste despre Copiii Pământului: Ovidiu Bojor
- „Ucenicul îngerilor”. Interviu cu Andrei Pleșu, scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei
- „Jobul meu: România”. Interviu cu Andrei Păunescu, muzician, scriitor, jurnalist, cadru didactic
Agenda Juridică
- [UPDATE: Clasament – Probe științifice] Hexagonul Facultăților de Drept – 2024
- [CUM A FOST] Conferința Națională „INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ. LEGITIMITATEA ȘI MORALITATEA EI”
- [CUM A FOST] Conferința „Urbanism și Justiție – Provocări practice și legislative – CARTIERUL DE JUSTIȚIE, O VICTORIE DECENALĂ”
- GALA LADY LAWYER, ediția a IX-a
- Conferința Internațională „Spre un drept al inteligenței artificiale”. Premise. Actualități. Perspective
Gânduri (ne)juridice DIN LUMEA JURIDICA
- Vocația construcției (II)
- Despre prietenia sinceră
- La Universitatea Titu Maiorescu se face carte
- O lecție despre libertate
- O lecție de generozitate
Gânduri nejuridice
- Cine sunt (azi)? (II)
- Lipsiți de substanță
- Ce aveți, domnilor, cu „Școala de la Frankfurt”?
- Sexul prin perete
- Homo Cliens și Homo Iratus
Content parteneri
- [IN MEMORIAM] Omul care stă de vorbă cu veșnicia: Mihai Șora
- „Ucenicul îngerilor”. Interviu cu Andrei Pleșu, scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei
- „Jobul meu: România”. Interviu cu Andrei Păunescu, muzician, scriitor, jurnalist, cadru didactic
- „Drumul”. Interviu cu prof. univ. dr. Cristina Rotaru-Radu, judecător și directorul Institutului Național al Magistraturii
- „Dania lui Ursulescu”. Interviu cu Octavian Ursulescu, jurnalist și prezentator de televiziune
Coduri principale
Vezi totUltimele comentarii
- Antoanetanedelcu@yahoo.com la Acces VIDEO: Dezbaterea „Profilul magistratului de mâine. Proba interviului”, 26 Ianuarie 2024
- roxanacoltea.avocat@yahoo.com la Acces VIDEO: Conferința ”GDPR – Data Privacy Observer 2024”, 25 ianuarie 2024
- mateybogdan100@yahoo.com la Dreptate și nedreptate
- PETU PARASCHIV PERSOANA FIZICA AUTORIZATA la Aprobarea O.U.G. nr. 94/2022 pentru modificarea Codului administrativ (Legea nr. 275/2023)
- danil_matei@yahoo.com la Între dreptul ţării şi statul de legalitate sau despre nomos-ul românesc la cumpăna vremii