Programul jud. LĂCRĂMIOARA AXINTE: „Pentru o justiţie de calitate, discretă, care respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat”

24 aug. 2016
2 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 5 (2 votes, average: 3,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1555
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Universuljuridic.ro își propune să aducă la cunoștința celor interesați programele candidaților la alegerile CSM din 2016. În acest sens adresăm candidaților invitația de a ne transmite informațiile pe care doresc să le disemineze la adresa [email protected].

Conferintele Video Universul Juridic

Candidat

Judecător LĂCRĂMIOARA AXINTE

judecator AXINTE LĂCRĂMIOARA, candidat CSM 2016

Vezi CV sau

Despre

• Judecător în cadrul Secției a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Botoșani, specializat în materie de insolvență, litigii cu profesioniști și Registrul Comerțului;

• Președinte al Sectiei a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Botoșani.


Pentru o justiție de calitate, discretă, care respectă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat

 

I. Considerații introductive

Profund dezamăgită de prestația individuală, dar și colectivă, a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care în curând își vor încheia mandatul, prestație pe care am criticat-o, inclusiv prin postări publice, consider că, prin experiența profesională și de viață pe care o am, prin abilitatea de a identifica problemele și puterea de a spune lucrurilor pe nume, pot contribui la schimbări majore în funcționarea acestei instituții.

II. Principalele obiective urmărite în cazul alegerii ca membru CSM

1. Calitatea actului de justiție, obiectiv prioritar al noului Consiliu Superior al Magistraturii

Din păcate, actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a făcut mai nimic pentru creșterea calității actului de justiție. Dimpotrivă, urmărind doar cantitatea și scurtarea duratei procedurilor, a fost introdus un program de măsurare pur cantitativă a eficienței, aplicația statisEcris, doar pentru instanțele judecătorești, nu și pentru parchete, iar în ultimii 2-3 ani a avut loc o prigoană a judecătorilor, exercitată prin Inspecția judiciară, în ce privește redactarea în termen a hotărârilor judecătorești, fără a se lua în considerare situația actuală din instanțele judecătorești, pe care Consiliul Superior al Magistraturii ori nu a cunoscut-o, ori a ignorat-o.

Astfel, nu s-a luat în considerare că rolul instanțelor judecătorești a crescut exponențial în cei 6 ani de mandat, iar odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă judecătorul s-a transformat într-un registrator, verificând tone de documente depuse de părți, taxe de timbru, proceduri de comunicare, verificare ce îi fragmentează și scurtează în mod drastic timpul pe care îl poate aloca pregătirii ședinței de judecată, studiului profesional individual și redactării hotărârilor judecătorești, obligând judecătorii să stea voluntar peste programul normal de lucru, fără a putea beneficia de plata orelor suplimentare, ori de timp liber corespunzător.

O premisă necesară pentru hotărâri judecătorești temeinice și legale, cu consecința implicită a reducerii situațiilor de practică judiciară neunitară, este aceea a creșterii duratei de timp pe care o poate aloca judecătorul studiului dosarului înainte de ședința de judecată, studiului profesional individual, care implică consultarea doctrinei și practicii judiciare, dar și cel în cadrul întâlnirilor profesionale periodice, precum și a timpului necesar redactării hotărârilor judecătorești în cauzele complexe.

Această premisă s-ar putea realiza prin:

a) modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, în sensul că grefierii să preia atribuțiile judecătorilor din etapa scrisă, premergătoare fixării primului termen de judecată, cu excepția verificării regularității actului de sesizare și fixarea primului termen de judecată, care vor rămâne atributul exclusiv al judecătorului;

b) modificarea Codului de procedură civilă (CSM-ul urmând să solicite Ministerului Justiției să elaboreze un proiect de lege de modificare), în sensul introducerii formularelor standardizate pentru hotărârile judecătorești pronunțate în materia: cererilor de valoare redusă, ordonanță de plată, evacuare (potrivit Titlului XI din Codul de procedură civilă), încuviințare executare silită, hotărârile date în baza recunoașterii pretențiilor (art. 436 Cod de procedură civilă), respingerea cererilor ca tardive, anulate, inadmisibile, prescrise or alte asemenea, după modelul cererilor de emitere a somației europene de plată (Regulamentul CE nr. 1896/2006). Aceste formulare ar putea fi completate la rubricile privind: denumirea părților, domiciliul sau sediul, data înregistrării, data dosarului prin preluarea automată a datelor din sistemul informatic ECRIS (prin utilizarea unui program creat de informaticieni), iar motivarea în fapt și în drept să fie redusă la bifarea unor căsuțe din formularul standardizat;

c) suplimentarea numărului de grefieri cu studii superioare/absolvenți de SNG, care să redacteze (parțial) hotărârile judecătorești, până la motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția.

Este nejustificat, pe de o parte, ca judecătorul să piardă o mare parte din timpul de lucru exercitând acte tipice de registratură, pentru care nu este necesară o specializare juridică superioară, iar, pe de altă parte, grefieri cu studii superioare juridice să fie folosiți pe post de dactilografi sau operatori de calculator, cum este situația actuală din instanțele judecătorești, timpul alocat de grefieri introducerii diverselor date în sistemul Ecris fiind mult mai mare decât acela în care îndeplinesc atribuții specifice funcției de grefier.

În ce privește indicatorii de performanță calculați de aplicația statisEcris, aceștia sunt doar indicatori cantitativi, măsoară doar numărul de dosare soluționate, documente finale închise, hotărâri redactate per unitate de timp, una dintre anomalii fiind aceea că rata de soluționare apare ca având un grad de eficiență satisfăcător deși numărul dosarelor soluționate într-un interval de timp este mai mare decât stocul inițial, ca și când ar fi vreodată posibil ca dosarele să fie soluționate instantaneu.

Prin introducerea acestei aplicații, Consiliul Superior al Magistraturii, în componența actuală, a dovedit că este interesat doar de cantitate, de raportări de tip stahanovist, deși instanțele de judecată nu sunt linii de fabricație automatizate, iar judecătorii nu sunt supraveghetorii unor benzi automate ce transportă dosare, între momentul înregistrării cererii și până la comunicarea hotărârii.

Interesant este că, deși judecătorii sunt independenți, iar procurorii sunt supuși controlului ierarhic superior, această aplicație a fost introdusă doar la instanțele judecătorești, ca un „important instrument managerial la dispoziția conducătorilor de instanțe”, așa cum se arată în Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1134 din 21.10.2014.

Consiliul Superior al Magistraturii, în cei 6 ani de mandat, a pierdut contactul cu realitatea, ignorând că fiecare dosar poartă în el o problemă, o suferință, o durere, un destin, care nu poate fi rezolvat de un judecător, care primește spre soluționare alte sute sau mii de dosare, cât ai bate din palme.

Justiția contra-cronometru este o monstruozitate, Constituția României și Convenția europeană a drepturilor omului prevede că părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, iar rezonabil nu înseamnă rapid, termenul rezonabil raportându-se, așa cum rezultă și din jurisprudența CEDO, la trei factori principali: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și comportamentul autorității.

2. O Justiție discretă, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt respectate

În ultimii ani ai mandatului actualului CSM, Justiția a devenit exhibiționistă, pe ecranul televizoarelor defilând, zi de zi, persoane încătușate, persoane cercetate penal (ori chiar martori, cu singura „vină” că au fost chemați la un anumit Parchet) au fost supuse judecății anticipate a publicului, mai înainte chiar de a ajunge în fața unui judecător.

Judecătorii aleși în Consiliul Superior al Magistraturii au permis ca un procuror șef al unei direcții specializate a Parchetului să critice hotărâri judecătorești definitive, să-și expună părerea asupra unor cauze aflate pe rolul instanțelor, să facă presiuni publice directe asupra judecătorilor ori presiuni indirecte, prin sesizarea Inspecției judiciare, pentru ca și alți judecători să ia aminte la ce li se poate întâmpla.

Toate aceste manifestări au condus la percepția eronată atât în societatea românească, dar și în rândul oficialităților străine, că procurorii sunt mai presus decât judecătorii, că Justiția ar fi înfăptuită de procurori și nu de instanțele de judecată.

Consider că este absolut necesar și urgent ca justiția televizată și publicitatea arogantă să înceteze, întrucât acest lucru afectează în mod grav dreptul persoanelor la un proces echitabil, iar orice presiune directă și indirectă asupra judecătorilor, venită chiar din interiorul sistemului, trebuie prompt sancționată.

3. Eliminarea inechităților în ce privește salarizarea

Actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a întreprins absolut nici un demers pentru eliminarea inechităților salariale din sistem, atât cele dintre judecătorii cu același grad profesional, aflați în aceeași tranșă de vechime în muncă și în magistratură, care nu primesc aceleași indemnizații, cât și cele dintre judecători și procurori.

Este absolut inacceptabil ca judecători cu același grad profesional, având aceeași vechime în muncă și în magistratură să primească venituri salariale diferite, ori ca judecătorii, care înfăptuiesc Justiția prin intermediul instanțelor judecătorești, să aibă o salarizare inferioară procurorilor ale căror acte sunt verificate de judecători.

Pentru eliminarea acestor inechități este necesar să se solicite Ministerului Justiției să propună Guvernului României elaborarea unui proiect de lege sau a unei ordonanțe de urgență.

Consider, de asemenea, că este absolut nedrept dar și nelegal, ca judecătorii și grefierii să lucreze peste timpul normal de lucru, fără a li se plăti orele suplimentare, pentru că timp liber corespunzător nu se poate acorda în nici o instanță, datorita subdimensionări schemelor de personal și specificul activității.

Totodată, este regretabil că pentru personalul din instanțe nu există un sistem de acordare a biletelor de tratament și odihnă în stațiuni balneoclimaterice, la prețuri accesibile. Contractarea unor asemenea bilete centralizat, ar putea reduce costurile și personalul ar putea să-și refacă forțele și sănătatea afectată de condițiile suprasolicitante de lucru.

4. Actualizarea schemelor de personal ale instanțelor

În mod nejustificat, ca și când ar fi fost total rupt de realitate, actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a avut nici o preocupare pentru adaptarea schemelor de personal la modificările activității instanțelor de judecată, modificări determinate de intrarea în vigoare a noilor coduri de procedură, precum și de implementarea dosarului electronic.

Astfel, procedura prealabilă fixării primului termen de judecată, comunicarea hotărârilor civile definitive și scanarea tuturor documentelor depuse de părți au bulversat în mod real activitatea administrativă a instanțelor de judecată, judecătorii și grefierii transformându-se în registratori și operatori de calculator, timpul de lucru a fost fragmentat în mod dramatic, zilnic judecătorii și grefierii având dosare de verificat.

Numărul insuficient de judecători și grefieri, ce determină ca într-o ședință de judecată să fie programate zeci de dosare, face imposibilă citarea părților la o anume oră, împrejurare care nemulțumește atât părțile din dosare, dar și avocații, și va face imposibilă aplicarea dispozițiilor din Noul Cod de procedură civilă privind cercetarea procesului în camera de consiliu, prorogată deocamdată până la 1 ianuarie 2017.

5. Trecerea bugetului instanțelor în administrarea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Acesta a fost principalul obiectiv al Proiectului meu de candidatură pentru alegerile CSM din 2010, obiectiv care este la fel de actual și astăzi.

Din păcate, în cei 6 ani de mandat, actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a reușit să înlăture anomalia din sistemul instituțiilor judiciare din România, aceea ca bugetul procurorilor, care se află sub autoritatea Ministrului Justiției, să aibă ca ordonator principal de credite procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ, iar bugetul judecătorilor, care sunt independenți, să aibă ca ordonator de credite pe Ministrul Justiției.

Atenți mai degrabă la discursurile oamenilor politici și mai puțin la necesitățile sistemului, ba chiar manifestând opoziție la desemnarea unui judecător pentru funcția de Ministru al Justiției, membrii actualului Consiliu Superior al Magistraturii au ratat șansa de a întreprinde un act concret în asigurarea independenței Justiției, pentru ca o dispoziție legală care ar fi trebuit să se aplice de mai mult 8 ani, aceea din art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, să poată fi totuși aplicată (- („Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție.” – forma inițială din Legea modificată prin Legea 247/2005).     

6. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să aibă relații instituționale adecvate cu Parlamentul și Guvernul României, ca o exprimare a principiului separației și echilibrului puterilor în Stat

Din păcate, actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu a promovat relații instituționale adecvate cu celelalte două puteri, rodul acestei inadecvări fiind: menținerea inechităților salariale în interiorul sistemului, deși acestea au fost reparate pentru alte categorii de bugetari, înghețarea salariilor din sistem la nivelul celor din 2009, adică de dinaintea actualului Consiliu, deși importante categorii de bugetari au obținut creșteri salariale, prestarea de ore suplimentare neplătite, atât de judecători, cât și de grefieri, scheme de personal nemodificate de dinainte de 2010, deși pentru o anumită structură de parchet s-au făcut majorări semnificative, cu toate că răspunderea finală aparține judecătorului.

Rolul Consiliului Superior al Magistraturii nu este acela de a reacționa la orice declarație politică a vreunui ministru sau parlamentar, ori de a se opune vehement unor propuneri legislative, întrucât dreptul la liberă exprimare este recunoscut oricărui cetățean al României, iar atribuția de legiferare este atributul exclusiv al Parlamentului României, singurul în măsură să aprecieze asupra oportunității unui proiect de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit să se preocupe în principal de situația instanțelor judecătorești și a parchetelor, să analizeze care este cauza pentru care în principal judecătorii sunt sancționați disciplinar pentru întârzieri repetate în efectuarea lucrărilor, nu și procurorii, dacă nu cumva este vorba de cauze obiective, mai degrabă, decât de ordin personal și să sancționeze presiunile făcute asupra judecătorilor din chiar interiorul sistemului.

III. Considerații finale

Dincolo de aceste obiective și altele care ar putea fi incluse pe agenda viitorului Consiliu Superior al Magistraturii, pe care sper să le pot comunica, dar și afla în cadrul întâlnirilor cu colegii judecători de la tribunale, va rămâne în sarcina fiecăruia dintre judecătorii instanțelor să aleagă omul potrivit pentru a îndeplini cu rigoare și bună credință atribuțiile prevăzute de lege.

Judecător Lăcrămioara Axinte

Tribunalul Botoșani

Programul jud. LĂCRĂMIOARA AXINTE: „Pentru o justiție de calitate, discretă, care respectă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat” was last modified: august 29th, 2016 by Universul Juridic
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter