Jud. Cristian Romică Guluţă: „Proiect cu principalele obiective pe care le voi urmări în cazul alegerii mele în CSM”

Universul Juridic
3 Oct 2016
3 voturi, medie: 4,00 din 53 voturi, medie: 4,00 din 53 voturi, medie: 4,00 din 53 voturi, medie: 4,00 din 53 voturi, medie: 4,00 din 5 (3 votes, average: 4,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 2571
 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Universuljuridic.ro își propune să aducă la cunoștința celor interesați programele candidaților la alegerile CSM din 2016. În acest sens adresăm candidaților invitația de a ne transmite informațiile pe care doresc să le disemineze la adresa [email protected].

Candidat

ALEXANDRESCO

Judecător CRISTIAN ROMICĂ GULUȚĂ

judecator Cristian Romică Guluță, candidat CSM 2016

Vezi CV sau

Despre

• Judecător la Judecătoria Sighetu Marmației – membru în colegiul de conducere al instanței


PROIECT cu principalele obiective pe care le voi urmări în cazul alegerii mele în Consiliul Superior al Magistraturii

Judecător Cristian Romică Guluță,

membru în colegiul de conducere al instanței

Judecătoria Sighetu Marmației

 

,,Devenim mai înțelepți nu datorită amintirii trecutului nostru, ci din cauza responsabilității asupra viitorului nostru’’

                              George Bernard Shaw

 

I. Preambul – Discurs

Stimate colege, stimați colegi, este o plăcere și o onoare, să mă adresez dumneavoastră sub imperiul nevoii de a sublinia importanța acestor alegeri pentru un Consiliu Superior al Magistraturii în componență integral nouă, prima dată după 12 ani, moment care va juca un rol vital și din ce în ce mai important în dezvoltarea justiției române.

Vă mulțumesc pentru interesul de care dați dovadă citind acest proiect. Cred că toți magistrații doresc o îmbunătățire reală axată pe o componentă practică-efectivă a activității CSM-ului, care să fie resimțită de fiecare judecător zi de zi la instanță, în următorii ani, odată cu alegerea unui nou CSM.

Judecătorii, au un fel special de contribui la stabilitatea statului de drept și la respectarea principiului separației puterilor în stat. Fiind independenți și supunându-se numai legii. Cu toate acestea îmi pun următoarele întrebări indisolubil legate de independența reală a justiției: Este sistemul de justiție finanțat insuficient? Da! Este inexistent conceptul de volum optim de muncă care să fie garantat prin lege? Da! Este salarizarea magistraților corectă raportat la volumul real de muncă?

Și întrebările pot continua, obiectivele din proiectul meu fiind posibile răspunsuri la întrebările despre care, cred cu modestie, că vi le puneți fiecare dintre dumneavoastră.

Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să fie o manifestare a identității dintre profesia de magistrat și sistemul de justiție.

Nu trebuie să uităm că în urmă cu 13 ani CSM-ul era o structură din organigrama Misterului Justiției și care odată cu revizuirea Constituției, a devenit instituție cu personalitate juridică și garant al independenței justiției.

Însă, odată cu revizuirea Constituției, prevederile legale care stabilesc prerogative privind stabilirea numărului de posturi de judecători la instanțe, fundamentarea bugetului acestora, au rămas în sarcina Ministerului Justiției, au rămas neschimbate așadar.

Proiectul meu nu se întemeiază pe critică la adresa CSM-ului actual. Fără a avea pretenția că am soluții la toate problemele, cred în viabilitatea soluțiilor pe care le propun pentru viitor. Și în simplitatea lor. De aceea susțin că este momentul să spunem lucrurilor pe nume, simplu, cu demnitate și onestitate, astfel încât realitatea de azi să poată fi apreciată valid și îmbunătățită ferm în următorii 6 ani ai mandatului noului CSM.

Prima obligație ce revine unui judecător ales membru al CSM este de a se suspenda din funcția de judecător referitor la prezența judecătorilor în completele de judecată (art. 23 alin. 2 din Legea nr. 317/2004). De aceea, trebuie spus că principalul rol al CSM-ului este reprezentat de componenta practică, a administrării justiției, la care se adaugă o componentă legislativă și una judiciară, CSM-ul fiind nu doar organ colegial colectiv ci și o instituție publică din punct de vedere al organizării și funcționării.

Toți privim spre viitor, însă trebuie să admitem, unii orientat spre interior, (spre propriile interese), alții orientați spre exterior, (spre interesul tuturor).

CSM-ul trebuie să privească în calitate de structură colegială cu mandat colectiv obținut prin vot, către viitor – spre interesul tuturor magistraților.

De aceea, CSM-ul nu își poate permite în noul mandat să risipească energii în dispute interne sau dezbateri instituționale fără rezultat. Acestea nu sunt un substitut pentru acțiunea eficientă.

Acțiune eficientă înseamnă în opinia mea, că după cei 6 ani de mandat al noului CSM, un judecător va soluționa în medie 500 dosare într-un an, prin creșterea numărului de judecători din sistem (detaliez în proiect), exercitându-și independența consfințită constituțional puterii judecătorești, într-un program de lucru firesc, optim.

Noul CSM poate și trebuie să fie pregătit, dar mai ales determinat, să acționeze concret, practic, atât pentru a contribui cu toată forța la întărirea propriei sale imagini în societatea românească și în rândul magistraților, cat și pentru a dovedi că este respectat principiul separației puterilor în stat, starea sistemului judiciar fiind determinată fundamental de respectarea acestui principiu.

De aceea, atributul legal al stabilirii numărului optim de judecători de la instanțe trebuie să treacă prin modificarea legii, din competența Guvernului-care în prezent este sesizat de Ministrul Justiției, la CSM, adică, de la executiv la puterea judecătorească – garantând astfel cu adevărat independența justiției și echilibrul cerut de principiul separației puterilor în stat.

Doresc să enumăr alăturând scurte considerații trei direcții/obiective fundamentale pentru viitor, care cred că vor asigura forța rolului real al CSM-ului, nu doar în termeni constituționali, ci și în privința îmbunătățirii calității condițiilor de muncă și implicit a vieții magistraților. Toate aceste obiective le prezint și pe larg în proiect.

Așadar, primul obiectiv:

Cooperare voluntara între cele trei puteri în statul de drept întemeiată pe respectarea principiului separației puterilor în stat. Garantarea independenței justiției.

 

Aceasta este singura cale pentru a avea mereu o justiție independentă și un stat de drept de succes.

Nu spun că justiția nu este independentă. Nu spun nici că nu este garantată independența justiției de către CSM.

Însă, la nivel individual, această independență a justiției-independență a judecătorului, este împovărată în prezent, cu timp insuficient, efort suplimentar, oboseală cronică, boli profesionale nerecunoscute, volum de muncă foarte mare, sacrificare a timpului pentru familie, viață personală și studiu, suprasolicitare, povară reală pe umerii magistraților, care au ales nobil, să se sacrifice în tăcere.

Totuși, cred că ar trebui ca lucrurile să se îndrepte spre un făgaș normal, iar presiunea resimțită de judecători în prezent datorită volumului de muncă, cu implicații privind toată activitatea puterii judecătorești, să fie redusă prin atingerea obiectivelor pe care le prezint.

De aceea, odată ce prin lege (rol al puterii legislative) i se va atribui CSM-ului dreptul firesc de a aprecia corect (și mai ales în cunoștință de cauză) de câți judecători este nevoie în sistem (puterea judecătorească), atunci Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor (puterea executivă) vor fundamenta bugetul necesar tocmai pe conlucrarea dintre pozițiile celor trei puteri în stat. Acesta este mecanismul democratic constituțional, care însă aparent, încă nu funcționează, deoarece la acest moment, stabilirea numărului de judecători din sistem este prerogativa Ministrului Justiției și a Guvernului, și nu a CSM-ului. CSM dă doar aviz propunerii ministrului justiției, aviz conform care, deși prin efectul dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 317/2014 este obligatoriu pentru cei cărora li se adresează, nu a avut forța necesară creșterii suficiente a numărului de posturi de judecător din sistem.

În mod cert, în ultimii 11 ani, schemele de personal la instanțe au scăzut în medie constant, ori nu au crescut suficient, raportat la creșterea volumului de muncă (detalii în proiectul pe larg).

Deocamdată, sub aspectul finanțării și înființării de posturi noi de judecător, autoritatea judecătorească este vitregită și lipsită de pârghii legale eficiente. Iar rezolvarea acestor chestiuni constituie în opinia mea, cea mai mare prioritate pentru noul CSM.

Al doilea obiectiv major: Schimbările privind resursele umane.

Regula trebuie să fie pentru viitor, suplimentarea schemelor și nu doar ocuparea posturilor vacante sau vacantate circumscrise limitelor acelorași scheme din ultimii ani.

Planul de acțiune al CSM-ului pentru următorii 6 ani de mandat, trebuie să abordeze problema resurselor umane intr-un mod majoritar practic, oricât de dificil ar fi.

Reformarea volumului de muncă al judecătorului, se va întemeia pe pilonul fundamental al stabilirii numărului optim de judecători la fiecare instanță, prin intrarea în profesie a încă cel puțin 1750 de judecători în plus față de schemele actuale, în următorii 6 ani. Detaliez îndeplinirea acestui obiectiv prin coroborare implicită cu celelalte obiective, în proiectul expus pe larg.

A treia direcție este reprezentată de buget și salarizare.

Conform datelor din ultimul raport CEPEJ (Comisia Europeană pentru eficiența Justiției), bugetul alocat Ministerului Justiției, a scăzut constant în anii anteriori de la media europeană de 5,4% din PIB cu minus 8,6%. Din acest buget, 66% este alocat instanțelor judecătorești. Din acești 66%, 60% sunt cheltuieli cu salariile personalului instanțelor judecătorești. Rămân 6% pentru investiții (sedii noi sau îmbunătățite), cheltuieli cu bunuri materiale, îmbunătățire condiții de muncă… Evident, se explică situația știută de fiecare dintre noi…

Consider că bugetul alocat instanțelor ar trebui să fie evidențiat separat de bugetul total alocat Ministerului Justiției și să reprezinte un procent fix din PIB prag minim, sub care să nu se poată coborî (cu luarea în calcul a finanțării de posturi noi), procent care să fie prevăzut în lege (în prezent nu este prevăzut în lege). Iar acest buget va fi administrat de ÎCCJ din 2017 (art. 136 din Legea nr. 304/2004).

În ceea ce privește salarizarea judecătorilor, care reprezintă 0,3% din numărul salariaților bugetari, se impune ca noul CSM să fie ferm și să reprezinte interesele acestora în privința salarizării.

Magistrații nu activează în sindicate. Atunci fără reticență, membrii CSM ar trebui să acționeze pentru apărarea și promovarea drepturilor salariale ale magistraților, ferm, obiectiv și documentat. Altfel, cine să o facă oficial?

Consider că atingerea acestor trei obiective fundamentale, constituie de fapt, soluția la majoritatea cauzelor problemelor sistemului judiciar.

În încheierea discursului meu virtual, pe care îl consider totodată un preambul al proiectului cu principalele obiective pe care le voi urmări dacă voi fi ales membru CSM, afirm și cred că în toate privințele, CSM-ul va trebui să vorbească pe o singura voce, întemeiată pe un plan de acțiuni și priorități pentru cei 6 ani de mandat și care să cuprindă obiectivele din proiectele candidaților aleși membri în CSM, tocmai pentru că magistrații asta vor vota!

Doresc să precizez, că am înțeles să mă rezum în continuare, la obiectivele principale [așa cum cere de fapt și textul legii, art. 7 alin. 4 lit. b) din Legea nr. 317/2004], toate celelalte aspecte punctuale, care se pot raporta la complexitatea și vastitatea aferentă activității autorității judecătorești, nefiind însă ignorate sau necunoscute.

Vă mulțumesc! și vă invit, cu aleasă considerație, să verificați obiectivele din proiect, cu privire la care am considerat oportun să prezint modul și necesitatea îndeplinirii lor cât mai sintetic, pentru a nu consuma timpul dumneavoastră (atât de prețios) și a evita înfățișarea unei structuri scrise, elaborată mai mult decât ar fi necesar.

II. RESPECTAREA PRINCIPIULUI SEPARAȚIEI PUTERILOR ÎN STATUL DE DREPT – INDEPENDENȚA JUSTIȚIEI

Din punct de vedere constituțional și legal, CSM exercită cele mai multe dintre atribuțiile executive privitoare la justiție. Însă, nu revine încă în atribuțiile date prin lege CSM-ului, creșterea/stabilirea numărului optim de judecători la instanțele de judecată. Deși art. 37 lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede atribuția acestuia privind aprobarea măsurilor pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanțe sau parchete, în fapt, această prerogativa legală poate fi exercitată de CSM doar raportat la numărul de posturi pe care îl stabilește Guvernul la propunerea Ministrului Justiției. Consider că se impune modificarea legislativă conform căreia prerogativa stabilirii numărului de posturi de judecător la nivelul instanțelor, cu consecința estimării, fundamentării și susținerii propunerii de creștere a schemelor de personal, trebuie să revină CSM-ului în conlucrare cu Î.C.C.J.

Atât timp cât în prezent, volumul de muncă actual al judecătorilor, determinat de numărul insuficient de posturi de judecători de la instanțe, poate fi redus doar dacă Ministerul de Justiție prin ministrul său, propune Guvernului o mărire a schemelor instanțelor, așa cum dispun art. 134 din Legea nr. 304/2004 și Anexa 2 din H.G. nr. 652/2016 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, consider că dreptul fundamental al CSM-ului de a acționa spre a îmbunătăți condițiile înfăptuirii actului de justiție, depinde în prezent sub aspectul creșterii numărului de judecători, nu de puterea judecătorească, ci de puterea executivă și prin urmare, această chestiune ar trebui să fie o prerogativă legală dată în sarcina CSM-ului, asigurând astfel echilibrul aferent respectării principiului separației puterilor în stat.

Așadar, CSM-ul va trebui să acționeze pentru atingerea acestui obiectiv, imediat după constituire.

Astfel, cu atare modificare legislativă înfăptuită, poziția pe care celelalte două puteri, legislativă și executivă, o vor adopta față de propunerile CSM-ului și Înaltei Curți, (care ar trebui să administreze bugetul instanțelor începând cu anul 2017), privind numărul optim de judecători la instanțe și necesitatea finanțării acestora, ar fi expresia corectă a mecanismului democratic constituțional, în care ideea de echilibru ar presupune în final o atitudine concurentă a celor trei puteri ale statului de drept, pentru un sistem de justiție mai eficient, și care totodată ar determina și asumarea în fața opiniei publice, de fiecare dintre acestea, a aportului adus la starea justiției.

Independența justiției, a instanțelor și a judecătorilor, nu poate face obiectul negocierilor dintre cele trei puteri ale statului de drept. Aceasta trebuie să fie recunoscută și garantată nu doar de CSM, ci și de puterea legislativă și de cea executivă.

Astfel, devine posibilă prerogativa ce se cuvine de drept pentru CSM, de a dezvolta strategii de resurse umane pe termen mediu și lung, strategii care, reducând volumul de muncă al judecătorului prin suplimentarea schemelor actuale, hotărâte în prezent exclusiv de Guvern, ar crește eficiența actului de justiție și mai ales ar face dovada că CSM-ul acționează legal efectiv, ca garant independenței justiției.

III. RESURSELE UMANE

Odată atins primul obiectiv de mai sus, CSM-ul trebuie să-și asume creșterea calității actului de justiție, reducând volumul de muncă al judecătorului prin asigurarea intrării în profesie a cel puțin 1750 de judecători în plus în următorii 6-10 ani.

Cifra 1750 deși aparent este mare, înseamnă 175-250 judecători în plus în fiecare an. Prin repartizare, promovare, transfer în următorii 6 ani, (urmând a fi înființate posturi la toate instanțele nu doar la judecătorii), la ÎCCJ, 16 curți apel, 46 tribunale (din care 4 specializate) și 176 (în prezent) judecătorii, acest demers va însemna în medie, 4 până la 7 judecători în plus la fiecare Judecătorie, Tribunal și Curte de Apel, până în anul 2022. Condițiile actuale, arată în continuare o insuficiență a numărului de magistrați, dacă ne raportăm la ultimele date europene comparative din raportul CEPEJ (Comisia europeană pentru eficientizarea justiției) privind numărul european de judecători la 100000 de locuitori, date care trebuie să fie coroborate cu numărul de cauze înregistrate în anul 2015 în România (3.040.020 dosare) conform raportului privind starea justiției, prezentat Parlamentului de CSM.

În acest sens, organizarea anuală a celor două concursuri de admitere la INM și în magistratură, ar trebui menținute pentru viitor.

În anul 1990 în România erau 1500 judecători. În anul 2005 erau 4000 de judecători. Astăzi sunt 4500. Însă, în anii 2003-2004, încărcătura medie pe judecător era de 400 dosare pe an respectiv 500 dosare pe an. Volumul de muncă a crescut foarte mult (s-a triplat) cu consecința creșterii încărcăturii medii în fiecare an, fără însă a fi corelat acest trend ascendent al numărului de dosare înregistrate cu necesitatea asigurării unor condiții optime privind volumul de muncă al judecătorului.

Atingerea acestui obiectiv este posibilă, luând în considerare că judecătorii reprezintă un procent de 0,3%. din numărul total al salariaților bugetari, iar impactul asupra bugetului ar fi cu mult mai mic decât cel generat de angajările previzionate până în 2020 și puse deja parțial în practică numai în acest an de Executiv, pentru sectorul bugetar.

Efectele imediate și benefice, și probleme actuale ale sistemului care vor fi rezolvate astfel, vor consta în:

• elaborarea de către CSM a unei strategii privind resursele umane pe termen mediu și lung;

• scăderea volumului de muncă al judecătorului și uniformizarea acestuia pe plan național la fiecare instanță;

• creșterea calității actului de justiție;

• reducerea duratei medii de soluționare a cauzelor;

• apreciere corectă a volumului admisibil de cauze a fi repartizate pentru soluționare unui judecător, în decursul unui an calendaristic (normarea muncii);

• posibilitatea reală și eficientă din punct de vedere administrativ de a previziona dinamica de personal cu cel puțin un an înainte (transferuri, delegări, detașări, promovări, intrări/ieșiri în/din sistem), cu consecința eliminării încărcăturii agendei ședințelor plenului CSM și comisiilor, în ceea ce privește intrarea în profesie și gestionarea carierei și profesiei magistraților, datorată așteptării parcurgerii unei proceduri pentru a putea cunoaște condițiile și limitele inițierii alteia (în prezent se așteaptă definitivarea concursului de promovare pentru a putea organiza admiterile pe posturile vacantate);

• asigurarea condițiilor necesare respectării principiului specializării judecătorului, la nivelul tuturor judecătoriilor;

• reducerea semnificativă a riscului sacrificării calității actului de justiție pe altarul productivității;

• reducerea cazurilor în care, deși circumstanțele reale de fapt referitoare la volumul de muncă, complexitatea problematicii juridice din dosare și timpul fizic efectiv avut la dispoziție de judecător, justifică obiectiv de ce nu se poate evita uneori întrunirea condițiilor aferente constatării unor abateri disciplinare, magistratul să fie totuși pasibil legal, a fi sancționat disciplinar;

• posibilitatea ca fiecare judecător să-și planifice din timp, cariera de magistrat, cunoscând evoluția schemelor de personal și a posturilor ce vor putea fi ocupate prin concurs, având la dispoziție strategia CSM privind resursele umane, pentru următorii 6-10 ani;

• eliminarea situației în care prin punerea la dispoziția judecătorilor stagiari care au promovat examenul de capacitate, a unui număr de posturi vacante la judecătorii, mai mare decât numărul judecătorilor stagiari, se mențin scheme de personal neîncadrate la judecătoriile unde posturile se ocupă mai greu conform datelor statistice;

• asigurarea unui minim obligatoriu de posturi încadrate permanent la fiecare instanță, în raport de care, dinamica transferurilor și promovărilor din sistem, să nu poată genera creșterea majoră pe termen scurt și mediu a volumului de muncă la unele instanțe;

• eliminarea inechităților consacrate de indicatorii de eficiență folosiți în prezent, (de exemplu: volumului de muncă pe schemă de 680 cauze pe an i se aplică aceleași criterii de eficiență ca și unui volum de muncă pe schemă de 1100 cauze, pentru aceeași salarizare, același timp avut la dispoziție și aceeași pregătire).

De asemenea, se impune a continua demersul inițiat prin proiectul de lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.

 

IV. BUGETUL- CONSOLIDAREA INDEPENDENȚEI FINANCIARE A SISTEMULUI JUDICIAR

Conform Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, capitolul III punctul 4, aprobată prin H.G. nr. 1.155 din 23 decembrie 2014, proiecția bugetară sumar indicată de Guvern, prefigurează prezumtiv și pentru următorii ani, starea actuală a finanțării sistemului judiciar, punând accent pe atragerea de fonduri extrabugetare.

Pentru consolidarea independenței justiției, consider că noul CSM va trebui să acționeze solicitând public și constant Ministerului Justiției având reprezentant membru de drept în CSM, raportat la calitatea acestuia de inițiator de modificări legislative privind sistemul judiciar, ca în viitor:

• bugetul alocat instanțelor (puterii judecătorești) să fie evidențiat separat de bugetul total alocat Ministerului Justiției și să reprezinte un procent fix din PIB minim, sub care nu se poate coborî;

• acest procent fix din PIB să fie prevăzut în lege astfel încât să fie garantată imposibilitatea ca mediul politic prin reprezentanții săi din cadrul puterii legislative și/sau executive, să lipsească puterea judecătorească de sprijinul financiar cuvenit ori să-l mențină la nivel minim, de subzistență, acest demers fiind fundamental, necesar garantării independenței justiției, fiind totodată și expresie a principiului separației puterilor în stat;

• să fie aplicat efectiv 136 din Legea nr. 304/2004 conform căruia, acest buget va fi administrat de ÎCCJ din 2017, prin stoparea amânării acestui demers prin emiterea succesivă de ordonanțe de urgență privind aplicarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 – lege organică;

• competența legală a administrării bugetului instanțelor, dată prin lege Î.C.C.J, să fie completată și cu atributul legal al fundamentării și reestimării proiecției bugetare aferente instanțelor judecătorești din Strategia Guvernului pentru 2015*2020, prin reanalizarea acesteia în acord cu strategia de resurse umane privind instanțele judecătorești, pe termen mediu și lung pe care o va adopta CSM-ul, așa cum am detaliat referindu-mă obiectivul privind resursele umane,

• 70% din veniturile din taxe, și taxe judiciare de timbru, aferente înfăptuirii actului de justiție, să se vireze trimestrial, de la bugetele locale la bugetul alocat instanțelor judecătorești;

Faptul că Ministerul Public, administrează în prezent bugetul propriu, susține implicit validitatea măsurii ca administrarea bugetului instanțelor să fie efectivă și pusă în aplicare de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În sprijinul acestui obiectiv interdependent totodată cu obiectivul referitor la strategia privind resursele umane, susțin că raportul anual privind starea justiției și raportul privind activitatea proprie a CSM-ului, pe care CSM-ul le prezintă camerelor reunite ale Parlamentului României, până la data de 15 februarie a anului următor, conform dispozițiilor art. 38 alin. 6 din Legea nr. 317/2004 privind CSM, ar trebui prezentate Parlamentului mai repede, până la data de 15 noiembrie a anului în curs, mai exact, înainte de aprobarea bugetului României, care conform legii 500/2002 se votează în Parlament până la data de 15 decembrie a anului curent. Astfel, fundamentarea bugetului instanțelor judecătorești, ar fi avută în vedere în timp util și ar putea fi introdusă în proiectul de buget care se votează pentru anul următor, până la data de 15 decembrie.

Prezentarea rapoartelor privind starea justiției conform prevederilor legale actuale, după ce bugetul României este votat deja pentru anul respectiv, reduce considerabil în opinia mea, impactul dorit pentru o mai bună finanțare a justiției.

Salarizarea magistratului, ar trebui să constituie o preocupare a CSM-ului, care poate oficial, să acționeze obiectiv și documentat, pentru susținerea intereselor salariale ale magistraților. Această preocupare pentru viitor a Consiliului Superior al Magistraturii, constituie o necesitate a garantării independenței magistratului, ținând seama de privațiunile cerute de profesie și implicațiile sociale ale înfăptuirii justiției.

Se impune ca noul CSM să efectueze o analiză concretă a datelor privind veniturile salariale aflate în evidența Ministerului Justiției, astfel încât modalitatea de calcul a veniturilor salariale ale magistraților să fie efectuată în mod unitar la nivelul țării.

V. NOUL CSM

• Imediat după constituire și alegerea președintelui și vicepreședintelui, Consiliul Superior al Magistraturii va stabili pentru cei 6 ani de mandat, direcțiile de acțiune de urmat, prin analizarea și punerea în acord a obiectivelor candidaților aleși membri CSM și stabilirea de responsabilități individuale pentru fiecare membru în raport de asumarea obiectivelor propuse prin proiectele de candidat, tocmai pentru că magistrații vor vota aceste proiecte așteptând aducerea lor la îndeplinire și nu altceva;

• Va planifica activitatea pentru perioada mandatului 2017-2022, cu accent preponderent practic, orientat spre obținerea de rezultate efective, plan de acțiune care să reprezinte în fapt prioritățile strategice de îmbunătățire a stării sistemului de justiție și care să fie adus la îndeplinire transparent și pentru care, stadiul îndeplinirii direcțiilor de acțiune asumate, să facă obiectul analizei anuale a stării justiției și a activității CSM (concordanța acțiunilor membrilor CSM cu rezultatele previzionate și obținute efectiv, fiind supusă sancțiunii inițierii procedurii legale a revocării).

• Va asigura transparența deplină a activității sale (cu rezerva cazurilor prevăzute art. 29 din Legea nr. 317/2004, pentru ședințe sau dezbateri nepublice), punând la dispoziție pe pagina de internet, atașat ordinii de zi a ședințelor de plen, documentația aferentă necesară soluționării fiecărei chestiunii aflate pe ordinea de zi.

• În cazul în care votul unui membru, acordat în plen, este contrar ori se întemeiază pe opinie concurentă votului majoritar, acesta să poată prezenta odată cu motivarea soluției adoptate de plen sau secție, motivarea soluției sale prin formularea unei opinii contrare sau concurente.

 

Organizațiile profesionale ale magistraților ar trebui să aibă statut de invitat permanent la ședințele de plen și ale secțiilor, iar participarea acestora la ședințe să nu fie condiționată de anunțarea intenției de a participa. În prezent, conform art. 29 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 se menționează că asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor pot participa la ședințele de plen și ale secțiilor.

Consider că odată cu finalizarea proiectului de revizuire a Constituției, ar trebui să fie prevăzut că președintele CSM se alege din rândul judecătorilor, iar mandatul acestuia să fie de trei ani, cu posibilitatea reînnoirii și care să aibă doi vicepreședinți, un judecător pentru secția de judecători și un procuror pentru secția de procurori, durata de un an a mandatului din prezent fiind un posibil factor de fragmentare a continuității în atingerea obiectivelor CSM pentru 6 ani de mandat.

Fiind suspendați legal din funcția de judecător aferentă participării în completele de judecată (art. 23. alin. 2 din Legea nr. 317/2004), consider că membrii CSM – judecători, nu ar trebui să poată promova la instanțele superioare pe perioada exercitării mandatului, fiind firesc ca la încheierea acestuia să revină la instanța de unde au plecat, cu consecința asumării responsabilității în mod direct, nemijlocit, în fața judecătorilor care l-au votat.

De asemenea, la sfârșitul mandatului fiecare membru va publica pe pagina de internet a CSM un raport de activitate, simplu, raportat la eficiența ori ineficiența activității sale, asumate în raport cu obiectivele pe care s-a angajat să le urmărească prin proiect.

 

VI. CARIERA MAGISTRAȚILOR

Modificările substanțiale, ce se doresc a fi aduse regulilor aferente carierei judecătorilor și procurorilor, au făcut obiectul consultării întregului corp de magistrați care și-au exprimat poziția prin completarea unui chestionar în acest sens și fac din nou obiectul consultării până la data de 15.09.2016, parte a proiectului privind principalele modificări legislative propuse a fi aduse pachetului de legi referitoare la justiție, promovat de actualul CSM.

Consider că actualele cerințe aferente carierei magistraților pot fi păstrate în ceea ce privește durata vechimii cerute pentru a putea promova. Cu atât mai mult cu cât, atingerea obiectivului din proiectul meu, privind resursele umane ar rezolva problema posturilor de judecător ce se vor înființa la toate instanțele și totodată, ar trebui să înlăture orice teză conform căreia nevoia actuală de mărire a duratei vechimii cerute pentru promovare s-ar întemeia pe scăderea considerabilă a șanselor de promovare din cauza lipsei de posturi vacante, întrucât majoritatea posturilor ar fi deja ocupate.

Însă consider că este necesară modificarea privind introducerea cerinței unui minim stagiu la nivelul fiecărei instanțe iar promovarea să se poată face exclusiv la instanța imediat superioară celei la care funcționează efectiv judecătorul și numai după exercitarea funcției de execuție la instanța inferioară pe o perioadă minimă.

De asemenea, menținerea duratei mandatului funcției de președinte de instanță de 3 ani este cred, benefică, asigurând predictibilitate actului managerial în acord tocmai cu strategia privind resursele umane, odată cu mărirea schemelor de personal propuse în proiect.

Consider că propunerea introdusă la art. 44 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 303/2004 ar trebui înlăturată complet din actualul proiect de modificare legislativă.

Totodată, deoarece actualul CSM este la final de mandat, consider că ar fi oportun și colegial, să se aștepte până la adoptarea de către noul CSM a planului privind modificările legislative avute în vedere de noii membri CSM, astfel încât, propunerile acestora, să nu facă obiectul unui demers succesiv ci unuia unic, prin completarea prezentelor propuneri legislative ale actualului CSM cu cele ale noului CSM, după data de 6 ianuarie 2017, când încetează actualul mandat al CSM.

Astfel, consider că s-ar asigura o analiză a tuturor modificărilor legislative propuse, vechi și noi, care să fie puse în acord, garantându-se o viziune corectă și generală asupra efectelor modificărilor legislative ce se impun a fi făcute, sarcina asumării efectelor lor, fiind a noului CSM.

VII. CONCLUZII

Nu poți îmbunătăți sistemul judiciar dacă acesta stă pe fundații financiare sau privind resursele umane, care nu sunt în acord cu asigurarea peste minimul necesar a condițiilor necesare înfăptuirii justiției.

Ceea ce s-a realizat până cum de către CSM. privind asigurarea independenței operaționale a Inspecției Judiciare, unificarea practicii judiciare, programele operaționale derulate în parteneriat internațional, este bine realizat și trebuie să fie continuat, îmbunătățit ori înlocuit cu acțiuni mai eficiente. Iar ceea ce încă nu s-a făcut, va trebui să fie îndeplinit de noul CSM, conform obiectivelor pe care magistrații le vor fi votat alegând membrii noului CSM, votând propunerile privind modificarea legilor sistemului judiciar, apreciind proiectele acestora.

Cred că îmbunătățirea stării sistemului de justiție se va putea realiza cu adevărat în condițiile atingerii obiectivelor pe care le propun. Insuficiența schemelor de personal din ultimii 11 ani, raportat la creșterea numărului de cauze înregistrate anual, are efecte asupra muncii judecătorului. Optimizarea volumului de muncă nu poate fi rezolvată doar prin stabilirea de punctaje sau de date statistice-reper consacrate de calcularea unor medii la nivel național și raportarea acestora la indicatori de eficiență.

Cred că sistemul de justiție poate avea un viitor mai bun doar dacă va ține seama de ce gândesc atât cei mai tineri cât și cei mai în vârstă. CSM-ul trebuie reformat pentru viitor în ceea ce privește acțiunile concrete, faptele, aferente atingerii obiectivelor pe care le susțin. Altfel, în următorii ani, probabil, va deveni nereformabil, tinzând spre prezervare.

Consider că obiectivele majore propuse prin proiectul meu, sunt stringente. Nu este o problemă instituțională. Este ceva mult mai simplu și mai profund. Este o chestiune de voință administrativă întemeiată pe obiective concrete și realizabile constituțional.

Vă mulțumesc!

 

Judecător GULUȚĂ CRISTIAN-ROMICĂ

Candidat pentru judecătorii.

 


Notă*

Deși de la momentul depunerii candidaturii mele la data de 12.07.2016 și până la momentul prezentei publicări, au survenit schimbări (cum ar fi cele privind propunerile legislative aferente carierei magistraților inițiate de CSM în 19.09.2016), am ales să prezint proiectul de candidat rămânând fidel formei inițiale a acestuia, tocmai pentru a da posibilitatea cititorilor, colegilor care vor vota, de a cenzura ori aprecia concepția proiectului, raportat la momentul anterior tuturor celorlalte evenimente și frământări privind Justiția, apărute și mediatizate intens în ultima perioadă (de care nu mă disociez) și cu privire la ale căror actuale motivații, am exprimat poziția mea în proiect, încă din iulie 2016.

Jud. Cristian Romică Guluță: „Proiect cu principalele obiective pe care le voi urmări în cazul alegerii mele în CSM” was last modified: octombrie 3rd, 2016 by Universul Juridic

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter