Admitere INM. Întrebări și răspunsuri (II)

20 nov. 2016
16.362 views

Joi, 10 noiembrie, în Aula Magna a Palatului Facultății de Drept a Universității din București a avut loc Conferința ASD: „Admiterea la INM”, eveniment transmis în direct de www.universuljuridic.ro.

👍Citește și: Admitere INM. Întrebări și răspunsuri (I)

Vă prezentăm, în continuare, prima parte a sesiunii de întrebări și răspunsuri:

Voiam să vă mulțumesc în primul rând pentru experiența pe care ne-ați împărtășit-o și în al doilea rând voiam să vă întreb: Dacă ați fi puși în situația de a alege examen de admitere INM, examen de admitere direct în magistratură, luând în considerare că ați îndeplini condițiile și pentru cea de-a doua variantă, ce ați alege? Mulțumesc.

Cristi Danileț: Dacă aș fi, de exemplu, avocat sau grefier, sau consilier juridic, și aș avea 5 ani de experiență, unde m-aș duce? Dacă m-aș duce la INM, trebuie să mă gândesc: Să mă duc la INM înseamnă să fac doi ani școala aceasta, am un beneficiu material, adică am o bursă acolo mai micuță – 1400, 1500 de lei parcă, pe lună –, ar însemna să vin în București, dacă sunt din provincie, să stau doi ani în București, după care dau examenul de finalizare a studiilor, sunt junior, judecător sau procuror stagiar pentru un an de zile, după care urmează o nouă repartiție, undeva prin țară.

Dacă aș da direct în magistratură, ar însemna că, odată trecut de acest concurs foarte greu, din prima sunt judecător sau procuror definitiv. Primesc salariu, am toate beneficiile, nu mai dau examene ulterioare, însă locul pe care-l iau s-ar putea să fie un loc nasol. Un loc undeva la capătul țării, de unde nu mai pot pleca 3 ani – pentru că asta este diferența între INM-iști și cei definitivi, cu 5 ani. Odată intrat cu 5 ani, 3 ani ești legat de glie; nu mai pleci de acolo. După care, prin transfer, prin promovare ș.a.m.d.

Deci pun în balanță toate aspectele acestea. Și acum, ca să fiu și mercantil, v-aș spune că aș mai lua în considerare încă un aspect: Mă înscriu la amândouă, plătesc taxele la amândouă și văd unde-s mai puțini concurenți pe loc. Logic, am mai multe șanse acolo. Deci v-am indicat 3-4 criterii.

Mulțumesc frumos.

Valerian Cioclei: Aș completa și eu puțin. Opțiunea pentru una sau alta dintre variante, iarăși trebuie să fie o chestie legată de persoane. E o opțiune…

Public: Lăsând la o parte motivația.

Valerian Cioclei: Nu. Ce vreau să spun: Depinde de la caz la caz. Să luăm un exemplu: Dacă ai fost 5, 6, 7 ani avocat, dar avocat adevărat. Ai intrat în instanță, ai văzut niște dosare, multe. Ai o experiență profesională serioasă ca avocat, te poți gândi să treci direct în magistratură. Dar dacă ai lucrat 5 ani ca… Am avut un caz la un moment dat, pompier, de exemplu. Eu cred că n-are rost să te gândești la magistratură direct. Pentru că îți faci singur rău; n-ai niciun fel de experiență în domeniu. Sau sunt unii care sunt pe hârtie avocați, dar n-au fost în viața lor în instanță. Sunt consilieri juridici, dar de birou, nu oameni care să meargă în instanță, să vadă… Și au 5, 6, 7 ani vechime. Eu pe aceștia i-aș sfătui să treacă prin INM. Vedeți, aici e diferența. Du-te 2 ani în INM și te pui la punct. Pentru că altfel riști să ajungi, cu ghilimelele de rigoare, în groapa leilor. Și să „mori” nevinovat. Pentru că,  încă o dată, e o profesie foarte serioasă, foarte dificilă. Și din punctul acesta de vedere trebuie să-ți pui problema. Nu numai cum ajung acolo – examene ș.a.m.d. Ci să-ți pui întrebarea: Ce mă fac dacă ajung? Atenție! Sunt în stare să fac față – din toate punctele de vedere – sau nu? Că mai bine stau liniștit. Acesta este răspunsul.

Cristi Danileț: E foarte important ce a spus dl profesor. Aș completa completarea d-lui profesor. Am avut un caz cu un polițist. Vă dați seama, lucrătorii de poliție judiciară au ca atribuții cercetarea penală. Deci au treabă numai cu penalul. A optat pentru magistratură, a avut 5 ani vechime; a optat pentru recrutare directă în magistratură și a nimerit într-o secție civilă. Asta e ca o mutare disciplinară. Unui penalist să-i dai o secție civilă, l-ai terminat; și invers, e adevărat. A ajuns într-o instanță foarte grea din România și după 2 ani l-am avut în disciplinar. Nu putea să țină pasul, mersul cu numărul mare de dosare pe care-l avea de soluționat, timing-ul nu-l respecta deloc, termenele – nu se putea încadra. În plus, trebuia să citească foarte mult, să se documenteze. Și am fost nevoiți să-l disciplinăm, adică să-i aplicăm o sancțiune disciplinară. Pe urmă și-a cerut transferul într-o instanță mai ușoară. Deci este un impact foarte mare asupra carierei. Opțiunea trebuie luată în cunoștință de cauză.

Sunt colegi care sunt consilieri juridici pe hârtie, dar au fost la firma lui tata.. Au avut timp să învețe foarte bine și în prima zi când intră în instanță îl pun la arestări. S-a nimerit la permanență și-l pun la arestări. Ce se întâmplă cu omul ăla? De aceea vă și spuneam mai devreme: Atenție mare, asta nu e doar o funcție pe care o ai, o deții, primești un salariu o dată pe lună. E mult mai mult decât atât; e o mare responsabilitate, pe care trebuie – și sper să ajungeți să o resimțiți cu toții.

👍Vezi și: Conferința ASD: „Admiterea la INM”


D-le judecător, d-le profesor, o întrebare venind din partea unui licean. Sunt două, de fapt. Una: În ce măsură credeți că e procedural posibil ca un absolvent al unei facultăți de Drept din străinătate să dea admitere la INM și în ce măsură îl avantajează sau îl dezavantajează acest fapt? O dată. Altă dată: În ce măsură ați făcut referință la acea persoană care avea ca hobby admiterea la INM și a încercat de mai multe ori? Încercând o dată, ai văzut, ai greșit, mai încerci o dată, te perfecționezi… Dar în momentul în care ajungi de 5-6 ori să greșești, unde credeți că e problema? La ce nu se lucrează în cazul în care o persoană ajunge să depună de mai multe ori? Care e breșa? Mulțumesc.

Cristi Danileț: Încerc eu un răspuns și apoi probabil colegii mă vor completa. Dacă ați absolvit o facultate de Drept în străinătate, sincer mă îndoiesc că puteți să intrați la INM. Că e alt Drept, alt sistem, iar noi vă verificăm la cunoștințele juridice la virgulă. Adică întrebările sunt uneori atât de dificile, și mie ca practician mi-ar fi greu să le rezolv, uneori cu codul în față. Dar acum voi, sigur, le învățați de la început și le puteți pătrunde. Deci nu cred că absolvirea unei facultăți de Drept în străinătate este o soluție, plus că urmează procedura aceea de recunoaștere ș.a.m.d.

Să știți că sunt judecători și procurori proveniți din familie cu tradiție – și foarte bine că urmează valorile familiei – și alții, ca mine, ca colegul procuror, care provenim din familii simple, fără să avem în trecutul nostru oameni care au lucrat în Justiție. Sunt judecători și procurori care s-au născut și au viețuit în București, sunt alții din provincie; sunt care provin din facultățile de Drept din orașele mari sau de la stat, sunt alții care provin de la facultățile de Drept private. Nu avem o limită sub acest aspect, nici nu ne interesează dacă a absolvit la zi, la fără frecvență sau cum o mai fi, frecvență redusă, dacă mai există. Ce vreau să vă spun: Pregătirea voastră este, până la urmă, una individuală. Nu o să vină un profesor să vă bage cunoștințe în cap sau să vină un profesor în locul vostru la examen. Foarte mult efort propriu. Dar eu vă spun că merită.

Valerian Cioclei: Legat de hobby-ul acesta cu examenul la INM sau direct în magistratură. Avem oameni pe care-i vedem an de an acolo. Unii sunt probabil la a 7-a, a 8-a oară. Unii dau și de zece ori. După părerea mea, dacă e ceva în neregulă când dai de zece ori, nu știu. Nu pare totul firesc. Sigur, ai o pasiune foarte mare, ai o dorință foarte arzătoare. Dai o dată, de două ori, de trei ori, de patru ori, dar la un moment dat trebuie să te gândești: Oare unde e problema mea? Nu problema sistemului; nu problema examenului. Problema mea. Poate că nu e locul meu acolo. În orice caz, pentru cei care își fac din asta un hobby, recomandarea mea călduroasă, colegială, prietenească, dacă vreți: Nu stați acasă! Pentru că unii așa fac. Dau de 3, 4, 5, 6, 7 ori și nu fac altceva decât stau acasă și învață. Îi întrețin rudele, familia – uneori soția, am avut cazuri. Și omul stă și învață. Nu e bine. Trebuie să lucrezi în domeniu, să te angajezi. Cu atât mai ușor îți va fi să iei examenul; chiar dacă ai niște ore acolo pe care trebuie să le petreci la muncă. Izolarea asta pe perioadă îndelungată și faptul de a nu avea ca preocupare decât să citești și în general se citește la nivelul de bază – aceleași grile, aceleași coduri… În general nu se trece la nivelul superior, să mă duc la un tratat, la un curs bine scris. Omul când se concentrează atât de puternic, pe o perioadă atât de lungă de timp, ia și tocește grilele acelea. Nu recomand nimănui acest lucru. Izolarea asta nu face bine. Admit că iei după șapte ani; și te trezești din nou în societate, după ce șapte ani ai stat izolat. N-aș vrea să mă judece un om ca acesta.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Pentru dl Tudorel Ștefan. Ați spus mai devreme dumneavoastră că un om care nu citește beletristică nu poate fi empatic. Aș vrea, dacă ați putea, să-mi explicați de ce. Vă mulțumesc.

Tudorel Ștefan: N-am spus-o eu; n-ați fost atent. Am spus că rezultatele unui număr de 5 studii, publicate în 2013, au spus asta. Și faptul că nu neapărat beletristică, pentru că am vorbit și de non-ficțiune, și de literatură de gen. În sfârșit. Presupun că atunci când citești și ești la o vârstă destul de mică, asta îți permite să descoperi care sunt resorturile interne ale personajelor, ale protagonistului, ale antagonistului. Și asta e de natură să te facă empatic, nu-i așa?

Valerian Cioclei: Aș vrea, deși știu că am depășit timpul, eu am zis să terminăm cel târziu la fără un sfert, ca să aveți pauză, să mergeți apoi la cursuri. Dar aș vrea să adaug puțin aici: Ni s-a mai pus întrebarea asta și s-a făcut discuția asta: Oare de ce e important să citim? E important ca un magistrat să fie un om cultivat ș.a.m.d.? Nu pot să fiu empatic dacă n-am citit? Vă dau un răspuns rapid, gândiți-vă: Un om are o singură viață. Câtă experiență poate să aibă în viața asta? Citind o sută de cărți sau o mie de cărți e ca și când ai trăi o mie de vieți. Lăsați întrebarea asta deoparte. Nu vă mai gândiți de ce. Vă spun, este enorm de important, pentru oricine, să citească. Și să citiți, da, un roman, o poezie, o piesă de teatru, nu numai grile. E important.


Ceea ce voiam eu să întreb este mai mult o cerere de recomandare și se adresează tuturor: Dacă ați putea să numiți câte o carte care trebuie neapărat să fie în portofoliul unui jurist; nu neapărat magistrat.

Valerian Cioclei: O să răspund eu; probabil că și colegii. Nu există o carte care neapărat trebuie să fie. Sunt cărți care, pe de altă parte, nu pot să lipsească din bagajul vostru cultural. Sunt mii de exemple care se pot da. E bine să citiți orice. Lăsați clișeele astea: Crimă și pedeapsă – e minunat, trebuie să o citiți, dar nu citiți numai Crimă și pedeapsă. Și nu citiți numai Dostoievski și nu numai clasici. Sunt enorm de multe cărți acum pe piață, extraordinare. Autori contemporani. Citiți din orice sferă. Orice veți citi vă va îmbogăți. Vă dau o carte pe care am citit-o pe la începutul anului și care mi-a rămas în minte, printre alte 10-12 cărți: Proiectul Rosie. Citiți-o, că se leagă un pic de profesia de magistrat. Că sunt, din păcate, și unii magistrați atinși de sindromul ăsta. Asperger – e o variantă de autism. Sunt oameni care pot fi extrem de inteligenți, dar sunt închiși într-un glob de sticlă. E o carte foarte amuzantă, foarte veselă, dar, în același timp, este și extrem de bogată în substanță. Citiți această carte, dar să nu veniți la anul la interviu să-mi spuneți asta, că o să fie o notă rea.

Cristi Danileț: Eu vă pot spune care sunt cărțile pe care le citesc acum. Am vreo 3-4 pe care le citesc în paralel. Ultimele sunt: Voltaire – Tratat despre toleranță și Friedrich Hayek – Constituția libertății. Am vreo 20 pe care mi le-am notat în timp ce vorbeați dumneavoastră. Dacă sunt printre voi interesați pentru astfel de recomandări de titluri, eu sunt un fan al iluminiștilor, vă pot indica vreo 20 de titluri. Dar n-aș vrea să vi le spun și voi să le repetați; aș vrea chiar să le citiți.

👍Vezi și Admitere INM 2016 – Rezultatele definitive

Admitere INM. Întrebări și răspunsuri (II) was last modified: noiembrie 20th, 2016 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: