Admisibilitatea unei căi de atac şi provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti. Exercitarea căii de atac în condiţiile legii

• Constituţia României: art. 129
• NCPC: art. 457 alin. (1)
• NCPC: art. 460 alin. (1)
• NCPC: art. 483 alin. (1)
• NCPC: art. 493 alin. (5)
• NCPC: art. 496 alin. (1)
• NCPC: art. 499
• NCPC: art. 634

Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2018 pe rolul Judecatoriei Iași, secția civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B., C., D. și E., solicitând ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să fie obligate pârâtele să desființeze construcțiile aflate pe proprietatea reclamantului, situate în Iași, str. x, pe parcela x, respectiv bucătărie de vară și garaj de tablă. În situația în care pârâtele nu vor proceda de bunăvoie la desființarea celor două construcții, a solicitat instanței să dispună ridicarea acestora de către reclamant cu obligarea pârâtelor la suportarea cheltuielilor de demolare. A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1528 C. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 662 din 29 martie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul în condițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului”.

Potrivit dispozițiilor art. 634 C. proc. civ., „(1) Sunt hotărâri definitive: (…) 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii”.

Dispozițiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că:

„O cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată, dacă legea prevede același termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac”.

În litigiul supus analizei, decizia nr. 227 din 24 martie 2021 a Curții de Apel Iași, secția civilă a fost pronunțată în soluționarea recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2290 din 19 noiembrie 2020 a Tribunalului Iași, secția I civilă.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale precitate, rezultă că împotriva deciziei pronunțate în soluționarea unui recurs nu mai poate fi exercitată aceeași cale de atac, respectiv cea a recursului, în condițiile în care dreptul părții de a folosi o cale de atac este unic, epuizându-se prin exercițiul său.

În conformitate cu prevederile art. 129 din Constituția României și cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze calea de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală civilă.

Cum hotărârea atacată a fost pronunțată în soluționarea unui recurs (respins ca neîntemeiat), aceasta nu mai este susceptibilă de reformare pe calea unui nou recurs, după cum rezultă din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., atât timp cât decizia pronunțată de curtea de apel, cu privire la recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 2290 din 19 noiembrie 2020 a Tribunalului Iași, secția I civilă, este o hotărâre definitivă, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 493 alin. (5) din același act normativ, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 227 din 24 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.