Uniunea Juriștilor din România și Ministerul Justiției – Ziua Justiției: „Garantarea și apărarea valorilor fundamentale ale societății prin drept”

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Vineri, 26 iunie 2015, la sediul Uniunii Juriștilor din România, președintele acesteia, Ioan Chelaru a deschis simpozionul dedicat Zilei Justiției, intitulat „Garantarea și apărarea valorilor fundamentale ale societății prin drept” și a punctat faptul că este cel de-al 21-lea an în care Ziua Justiției este sărbătorită în cadrul Uniunii.

Printre vorbitori îi amintim pe Marius Tudose, președintele CSM, Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiției, Gheorghe Florea, președintele UNBR, Gabriela Baltag, Președintele AMR, Corina Dumitrescu, rectorul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Andreea Uzlău, director adjunct la CSM și Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În cuvântarea sa de deschidere, Ioan Chelaru a amintit că face parte din echipa care lucrează la proiectul de revizuire a Constituției, și că este esențial să se poată asigura garanții severe și serioase drepturilor și libertăților fundamentale, așa cum ele sunt sau vor fi prevăzute de Constituție.

Marius Tudose

„Cunoașterea și înțelegerea pe plan național a mecanismelor europene stabilite în domeniul garantării și apărării valorilor fundamentale ale societății au condus la asigurarea la nivel intern a mijloacelor eficiente pentru protecția acestora, condiții imperative pe care țara noastră trebuie să le mențină, în calitatea sa de stat european”.

Acesta amintește faptul că o condiție a existenței democrației constă în garantarea valorilor de bază, iar una dintre acestea este justiția, a cărei independență este indisolubil legată de existența și asigurarea statului de drept.

Opinia domniei sale este că doar consacrarea textuală a valorilor fundamentale este insuficientă, fără dezvoltarea unui pluralism teoretic și instituțional între sistemul constituțional și sistemul de drept românesc.

„Să nu uităm că justiția reprezintă principalul factor de echilibru social și că este condiționată de atitudinea responsabilă a structurilor statale, de implicarea activă a societății civile, sporirea culturii juridice și interesul fiecărui individ în parte”.

Liviu Stancu: 

Acesta a amintit faptul că domnul președinte al UNBR, Gheorghe Florea, la un moment dat critica faptul că justiția este sub-finanțată, critică cu privire la care Ministerul Justiției a reușit să impună partenerilor de guvernare un proiect prin care 27 de reședințe de județ, care dețin un flux considerabil al publicului în materie de justiție, dar nu fac față necesităților acestuia, să intre pe o listă de priorități în cadrul Companiei Naționale de Investiții, în vederea reabilitării și construcției de instanțe noi.

Cu privire la facilitarea accesului la informația juridică, secretarul de stat a anunțat faptul că pe site-ul Ministerului Justiției poate fi accesată legislație  în mod gratuit, prin programul N-lex, rezultat în urma unei colaborări cu Fondul Norvegian.

„Dorim să avem reglementări moderne în tot ceea ce înseamnă participanții la viața de justiție. Una dintre preocupările noastre este aceea de a realiza o verigă ce se dorește a fi stabilitate în materia justiției”.

Gheorghe Florea:

„Garantarea și apărarea valorilor fundamentale ale societății prin drept, componentă esențială a securității juridice și judiciare a cetățeanului într-un stat subordonat binelui public, statul de drept, este o constantă a profesiei de avocat. E o constantă tradițională, instituțională, este lupta zilnică pe care avocatul o are cu el însuși în ceea ce privește valorizarea crezului său profesional în societate pentru a clădi ceea ce este esențial: încrederea în lege și în justiție”.

Gabriela Baltag:

„Justiția găsește puterea în fiecare zi de a dezlega, de a reface destinul lumii, destin redus uneori poate numai la un individ. Justiția poate fi modelul pe care îl așteptăm cu toții, poate reprezenta un far călăuzitor spre libertate, ori lanțul care să ne așeze pe veci în genunchi. Alegem cu dorim să trăim, să împlinim așteptările noastre, ori așteptările celor care au îndrăznit să creadă în noi. Suntem liberi numai dacă ne dorim acest lucru”.

„Timpul este cel care dă valoare faptelor noastre, sau dimpotrivă, le va supune disprețului public. Să încercăm să nu pierdem respectul social, fiindcă existența noastră nu-și mai găsește altfel nicio justificare. Suntem fiecare în locul pe care l-am câștigat, parte a unui sistem care trebuie să funcționeze având la bază justificarea legii, dar legile nu pot exista singure, fără conștiința celui chemat să le aplice”.

Corina Dumitrescu:

Cuvântarea doamnei rector s-a referit la drept privit ca știință, ca tehnică și ca artă. „În ceea ce mă privește, în primul rând, slujesc dreptul ca știință, pentru că în primul rând a existat Ideea. Ideea de Dreptate, Ideea de Justiție. De aici a plecat mai apoi, Binele.”

„Așa cum ne învață Pitagora, legile nu se fac pentru popor, ci poporul se face pentru legi. Legea dreptății a existat înaintea poporului. Deci iată ce ne revine nouă, acelora care slujim dreptul ca știință: să educăm în spiritul dreptății pe aceia care au încredere în noi în a se lăsa educați de către noi. De aici pleacă probabil întreaga rezolvare a problemei.

Iată de ce știința dreptului, dreptul ca știință, a avut, are și va avea un rol major, căci ea se adresează spiritului înalt, care diferențiază, până la urmă, omul de toate celelalte viețuitoare”.

Iată cât de înaltă este responsabilitatea tuturor celor aflați în această sală, și nu numai, responsabilitatea tuturor slujitorilor dreptului: Să împlinească virtuțile între virtuți, căci nu poți împlini dreptatea fără a împlini adevărul, și odată împlinite dreptatea și adevărul, nu poate să nu se vadă, să nu se trăiască, să nu se simtă Binele în societate”.

Mircea Duțu:

Cuvântarea sa a adus în discuție locul juristului în societate și recunoașterea de care se bucură din partea ei: „trebuie să recunoaștem o diminuare a statutului juristului, faptul că mulți dintre noi reduc activitatea profesională la a citi și a interpreta legea a generat din partea altor profesii, mai ales a profesiilor în sine intelectuale, o anumită prețuire mai redusă.

Cultura judiciară a unei țări cuprinde nu numai practicile tribunalelor și reprezentările actorilor acestora, dar și realitățile sociale aferente. Ea întemeiează autoritatea și conferă prestigiul justiției în fiecare societate.

Corpul judecătoresc este chemat să vindece răul cel mai mare, care de un timp îndelungat a apăsat țara noastră: neîncrederea în dreptate. De la el se cere restabilirea, încrederea și ridicarea ramului judecătoresc din discreditul în care din nenorocire a fost căzut. Să punem, așadar, toate silințele noastre ca în curând să putem auzi: dreptatea domnește în România”!

Andreea Uzlău:

Directorul adjunct al CSM a făcut referire la dreptul la apărare în procesul penal. Aceasta a afirmat că a luat contact cu noile Coduri pe întreg parcursul de elaborare și de adoptare a acestora, un parcurs ce încă nu a fost finalizat. „Intrarea în vigoare a NCPC a reprezentat o provocare atât pentru societatea românească, cât și pentru teoreticienii și practicienii dreptului, pentru că regăsim în această reglementare elemente de mare noutate, cât și elemente de continuitate în raport de codul anterior”.

Atât din experiență personală, cât și din experiență instituțională, ca reprezentant al CSM, doamna judecător a constatat că atât legiuitorul, cât și celelalte instituții implicate, și nu în ultimul rând teoreticienii și practicienii care au participat la activitatea de elaborare și adoptare a noilor dispoziții au manifestat în permanență o preocupare față de securitatea actului de justiției, dar și de asigurarea măsurilor de garantare a dreptului la apărare în activitățile de înfăptuire a justiției. Printre aceste măsuri de garantare, doamna judecător amintește de recunoașterea calității avocatului de participant în procesul penal, precum și menținerea dreptului persoanei reținute sau arestate de a lua contact cu avocatul cu asigurarea confidențialității.

Augustin Lazăr:

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a atras atenția asupra domeniului dreptului ce se ocupă cu protejarea patrimoniului cultural al României.

„Este foarte important ca noi să cunoaștem această valoare fundamentală a statului de drept și să o studiem în profunzimea ei”.

„Avem de a face cu creația materială și spirituală a generațiilor de străbuni care au muncit pe teritoriul acestei țări de câteva mii de ani, ne-au transmis aceste bunuri, din toate cele 4 domenii ale patrimoniului cultural, ei bine, misiunea noastră este de a prelua această făclie de cultură și a o duce mai departe, a o preda generațiilor viitoare”.

„Vreau să-l citez pe prof. Nicolae Iorga: «Un popor care nu are făclie de cultură, nu este o oaste, ci este o gloată». Parafrazându-l puțin, acel popor nu este o națiune, ci este o gloată. O națiune trebuie să aibă conștiința valorilor sale pe care trebuie să le și cunoască și să le predea generațiilor următoare”.