[UPDATE: Punct de vedere al DIICOT referitor la procesul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2016/343] UNBR. Transpunerea directivei privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale

23 feb. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 863

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 23 februarie 2018: Punct de vedere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu privire la procesul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale

Potrivit unui comunicat, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dat publicității un punct de vedere referitor la procesul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare respectivul punct de vedere, astfel cum a fost publicat de către DIICOT:

Punct de vedere

Referitor la solicitarea mai multor jurnaliști, acreditați pe lângă Biroul de presă al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu privire la procesul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Biroul de presă al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este împuternicit să formuleze următoarele precizări:

Ne exprimăm surprinderea și îngrijorarea cu privire la modalitatea în care se desfășoară acest proces, fără transparență și fără consultarea unor experimentați practicieni ai dreptului din domeniul justiției penale.

Elaborarea și adoptarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani, în cadrul unui proces complex de consultare profesională și dezbateri la care au participat experți, practicieni, cadre universitare, asociații profesionale etc.

Chiar și în aceste condiții de laborioasă și îndelungată elaborare a modificărilor la cele două coduri cadru, esențiale în activitatea de tragere la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, rezultatele au fost imperfecte, cu consecințe semnificative atât pentru subiecții procesuali cât și pentru organele judiciare. Aceste erori au făcut obiectul numeroaselor critici a posteriori, au generat practică judiciară neunitară și impredictibilă și consecutiv, un număr important de decizii ale Curții Constituționale care au admis excepțiile de neconstituționalitate a normelor procesuale vizate.

Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale este un imperativ constituțional și pentru magistrații procurori, deopotrivă interesați în alinierea legislației naționale la standardele europene în această materie.

Totodată pentru satisfacerea funcției sociale consacrate constituțional, procurorii trebuie să dispună în activitatea judiciară, în cadrul căreia reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor, de instrumente procesuale și procedurale fără de care aflarea adevărului într-o cauză penală ar deveni iluzorie.

Neoficial am luat act de un număr semnificativ de amendamente la Codul penal și Codul de procedură penală formulate în contextul procedurilor în desfășurare la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaților și Senatului, care reprezintă, în opinia noastră, reglementări excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directivă și care vor avea ca finalitate o nouă amputare a posibilităților tactice de investigare a infracțiunilor în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor care le-au săvârșit.

Considerăm, la rândul nostru, esențiale respectarea dreptului la apărare și caracterul echitabil al procedurilor, dreptul persoanelor de a păstra tăcerea sau de a nu se incrimina, responsabilitatea organelor judiciare de a căuta probe incriminatoare cât și dezincriminatoare, comunicarea publică realizată de către organele judiciare cu privire la persoanele suspecte sau inculpate în cauzele penale.

Directiva a cărei transpunere se urmărește și care stabilește standarde minime cu privire la prezumția de nevinovăție la nivel comunitar este deja, în covârșitor de mare măsura, implementată în legislația penală din România.

Fără a beneficia la acest moment de o formă oficială care să consemneze amendamentele depuse la Comisie, dar conștienți de faptul că în cadrul lucrărilor de azi ale Comisiei, sunt dezbătute și aprobate amendamente importante, ne manifestăm întreaga disponibilitate de a participa la consultări pentru elaborarea modificărilor necesare legislației penale de natură a consolida atât garanțiile prezumției de nevinovăție a persoanelor suspecte sau inculpate, garanțiile procesului echitabil cât și garanțiile necesare pentru apărarea ordinii de drept și a intereselor generale ale societății.

Conferintele lunii noiembrie
”

Experiența judiciară a procurorilor din cadrul DIICOT reprezintă, în opinia noastră, o resursă care nu ar trebui ignorată în procesul de elaborare și adoptare a modificărilor legislației penale, în măsura în care o atare modificare este făcută cu observarea interesului general al societății și pentru apărarea ordinii de drept. Aceasta cu atât mai mult cu cat în activitatea de combatere a fenomenelor infracționale grave precum traficul de droguri, traficul de ființe umane, criminalitatea informatică, traficul de migranți, criminalitatea organizată, terorismul și finanțarea terorismului, DIICOT se află într-o strânsă relație de cooperare judiciară internațională, în efortul comun al statelor de a asigura un climat de securitate, de respectare a ordinii de drept și libertate. Fără instrumentele procesuale necesare DIICOT nu-și va putea satisface rolul de partener eficient și credibil în cooperarea judiciară internațională în materie.

Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor DIICOT și cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 C. pr. pen.

Trecând peste faptul că sunt frecvente situațiile în care nu exista experți pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure condiții pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-științifică este singurul act de urmărire penală care certifică existența sau inexistența substanțelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea DIICOT, care instrumentează circa 1.200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare.

Modificarea art. 267 C. pr. pen. în sensul restrângerii posibilității organelor de urmărire penală de a accesa informații conținute în baze electronice de date deținute de organe ale administrației de stat și argumentele invocate în susținerea unei astfel de modificări reflectă o înțelegere total greșită a naturii investigațiilor penale și a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informații și nu probe. Principiul egalități de arme se referă la probe și administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumția de nevinovăție.

Modificările propuse la art. 83 C. pr. pen. cu privire la prezența inculpatului la proceduri de audiere a diferiților subiecți procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziții exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenței inculpatului – a se vedea situația victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaților nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor.

În măsura în care vom lua cunoștiință în întregime de textele supuse dezbaterilor în cadrul Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, vom comunica, la cerere, punctul de vedere al procurorilor din cadrul DIICOT cu privire la modificările și amendamentele propuse.

 

Sursa informației


Update 8 ianuarie 2018: Republicarea reglementărilor legislative ale Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vizând respectarea prezumției de nevinovăție – noiembrie 2015, martie 2016

Potrivit unui comunicat din data de 8 ianuarie 2018, Uniunea Națională a Barourilor din România a anunțat faptul că se republică articolele date publicității în newsletter-ul UNBR din 30 noiembrie 2015 – „Proiect de directivă europeană vizând respectarea prezumției de nevinovăție, inclusiv în comunicările autorităților publice către mass media” și newsletter-ul UNBR din 2 martie 2016 – „Noi reguli privind respectarea prezumției de nevinovăție au fost adoptate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene”.

Vezi și UE a adoptat Directiva privind prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. UNBR a publicat noile reguli privind respectarea prezumției de nevinovăție

 

Sursa informației


UNBR. Transpunerea directivei privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial (www.unbr.ro), în data de 5 ianuarie 2018, UNBR a publicat Proiectul de lege pentru Transpunerea directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Astfel, Uniunea anunță faptul că respectivul proiect de lege a fost transmis tuturor membrilor Consiliului și tuturor decanilor barourilor, cu rugămintea de a se solicita tuturor avocaților interesați elaborarea de propuneri privind Proiectul de lege, propuneri care să fie transmise fie direct Comisiei special constituite de Parlament pentru finalizarea Proiectului de Lege, fie prin intermediul Barourilor sau al UNBR.

Redăm în continuare textul integral al proiectului, astfel cum a fost preluat de către UNBR de pe site-ul Camerei Deputaților (www.cdep.ro).

(Pentru a vedea documentul vă rugăm să dați refresh)

 

Sursa informației

[UPDATE: Punct de vedere al DIICOT referitor la procesul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2016/343] UNBR. Transpunerea directivei privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale was last modified: februarie 6th, 2019 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter