Solicitare privind dispunerea recunoaşterii hotărârilor prin care petentul a fost condamnat în străinătate şi contopirea pedepselor executate în străinătate cu pedeapsa aplicată în România. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

• Legea nr. 302/2004: art. 147 alin. (2)
• NCPP: art. 275 alin. (3) și (6)
• NCPP: art. 51 alin. (1) şi (2)
• NCPP: art. 553 alin. (1)
• NCPP: art. 585

Prin încheierea din data de 23.09.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Tulcea, secția Penală, în temeiul art. 50 din C. proc. pen., a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Prin sentința penală nr. 1733 din data de 27.07.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Iași, secția Penală, în baza art. 47 alin. (1), (3) și (4) din C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale a Judecătoriei Iași, invocată de instanță din oficiu.

În temeiul art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 585 alin. (2) și art. 553 din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect alte modificări de pedepse, formulată de contestatorul A., în favoarea Tribunalului Tulcea.

În baza art. 51 C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat instanța superioară comună – Înalta Curte de Casație și Justiție – în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2020*, cu termen de soluționare la data de 18.08.2022.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 312 din 18 august 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Tulcea, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte reține că petentul A. se află în executarea unei pedepse de 9 (nouă) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 154/05.02.2016 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr. x/2013, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 67/07.02.2018 a Curții de Apel Iași (mandat de executare a pedepsei închisorii nr. x/2018 din 13.09.2019, emis de Tribunalul Iași), iar acesta a solicitat instanței să dispună recunoașterea hotărârilor prin care a fost condamnat în Germania și Elveția și contopirea pedepselor executate în străinătate cu pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 154/05.02.2016, pronunțată în dosarul nr. x/2003 al Tribunalului Iași, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 67/07.02.2018 a Curții de Apel Iași.

De asemenea, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, „Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, se face și pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluționare”.

Deopotrivă, se reține că, prin Decizia nr. 1/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în interesul legii și a stabilit faptul că, „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare (actual art. 147 alin. (2), cererea de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțată de o instanță străină, formulată de persoana condamnată, aflată în România, în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanțele române și deducerii duratei executate în străinătate, este o cerere incidentală de competența instanței învestite cu soluționarea cererii de contopire”.

Înalta Curte constată că, la data introducerii cererii, persoana condamnată era încarcerată în Penitenciarul Tulcea, aflată în executarea unei pedepse de 9 (nouă) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 154/05.02.2016 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr. x/2013, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 67/07.02.2018 a Curții de Apel Iași, iar, așa cum în mod corect a arătat Judecătoria Iași, unicul mecanism procesual care ar fi permis recunoașterea hotărârilor, contopirea pedepselor aplicate și deducerea acestor perioade era formularea unei cereri având ca obiect alte modificări de pedepse, potrivit art. 585 C. proc. pen., în cadrul căreia s-ar fi impus recunoașterea, pe cale incidentală, a hotărârilor de condamnare străine.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 585 alin. (2) C. proc. pen., „instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere”, iar potrivit dispozițiilor art. 553 alin. (1) din C. proc. pen. hotărârea instanței penale, rămasă definitivă la prima instanță de judecată sau la instanța ierarhic superioară ori la instanța de apel, se pune în executare de către prima instanță de judecată.

Așadar, dacă la momentul formulării cererii condamnatul este în stare de deținere, competența de soluționare va aparține instanței corespunzătoare instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere, iar după cum rezultă din Decizia nr. 15/17.09.2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 885/22.2.2018, instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Înalta Curte constată că la data de 02.06.2020, data formulării cererii, petentul A. se afla încarcerat în Penitenciarul Tulcea, aflată în executarea unei pedepse de 9 ani închisoare, aplicată de Tribunalul Iași, astfel că, după cum corect a apreciat Judecătoria Iași, instanța competentă material și teritorial să soluționeze cererea petentului este Tribunalul Tulcea, ca instanță egală în grad instanței de executare, în a cărei rază teritorială se afla locul de deținere al condamnatului la momentul formulării cererii.

Prin urmare, Înalta Curte, va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul-condamnat A., în favoarea Tribunalului Tulcea, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.