Solicitare privind constatarea dreptului la încadrare în condiţii speciale de muncă în procent de 100% pentru activitatea desfăşurată, obligarea pârâţilor să recunoască condiţiile speciale de muncă și plata diferenţelor salariale reprezentate de prima şi sporurile menţionate

• art. 483 alin. (1)
• Constituţia României: art. 129
• Legea nr. 62/2011: art. 214
• Legea nr. 76/2012: art. 73 pct. 18
• NCPC: art. 457

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 09.10.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. – prin Sindicatul „B.” Botoșani în contradictoriu cu pârâții: Comuna Dobârceni -prin Primar, Consiliul Local al Comunei Dobârceni, Primăria Comunei Dobârceni și Primarul Comunei Dobârceni a solicitat: să i se constate reclamantului dreptul la încadrarea în condiții speciale de muncă în procent de 100% pentru activitatea desfășurată începând cu data de 27.04.2006, în cadrul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență al comunei Dobârceni, jud. Botoșani, care se încadrează în condiții speciale de muncă în procent de 100%; obligarea pârâților să-i recunoască condițiile speciale de muncă și să încadreze reclamantul în condiții speciale de muncă de la data de 27.04.2006; obligarea pârâtei Primăria comunei Dobârceni, jud. Botoșani, să emită dispoziția privind încadrarea reclamantului în condiții speciale de muncă și acordarea sporurilor aferente condițiilor speciale le munca, respectiv: prima pentru condiții periculoase de munca de 30 % din salariu de baza, aferenta locurilor de munca sau operațiunilor foarte periculoase, conform disp. art. 12 alin. (1) din Anexa VII la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010; sporul de 15%, pentru condiții periculoase sau vatamatoare, din salariul de baza, conform disp. art. 12 alin. (2) din Anexa VII la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010; sporul de 15%, pentru condiții grele de munca, din salariul de baza, conform disp. art. 12 alin. (2). in Anexa VII la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010; sporul de 15%, pentru activitățile care solicita o încordare psihica foarte ridicata, din salariul de baza, conform disp. art. 12 alin. (2) din Anexa VII la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010, precum și acordarea a cel puțin 3 zile lucrătoare la concediul de odihna, conform art. 147 din Codul Muncii; obligarea pârâților să plătească reclamantului diferențele salariale reprezentate de prima și sporurile menționate și pentru ultimii trei ani anteriori depunerii în instanță a prezentei cereri; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces în temeiul disp. art. 453 din C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1160 din 25 iunie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Recursul are ca obiect decizia nr. 768 din 27 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții Primăria Comunei Dobîrceni – prin primar, Consiliul Local al comunei Dobîrceni, Comuna Dobîrceni, județul Botoșani, împotriva sentinței civile nr. 186 din 14 februarie 2018 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/2017, într-un litigiu privind asigurările sociale, având ca obiect recalcularea pensiei.

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. prevede că „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflicte de muncă și asigurări sociale…”.

În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.

Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.

Așa fiind, în litigiile privind asigurările sociale, pentru acțiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Este știut că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI DOBÎRCENI și PRIMĂRIA COMUNEI DOBÎRCENI PRIN PRIMAR.

Sursa informației: www.scj.ro.