Societăți pe acțiuni. Adunare Generală Ordinară vs. Adunare Generală Extraordinară. Convocare, desfășurare, adoptarea hotărârilor

În acest material, având în vedere situația de fapt corect reținută în hotărârea comentată, nu s-a pus problema ca în cadrul unei adunări generale extraordinare legal convocată și ținută să fie discutate și aspecte care țin de competența adunării generale ordinare, ci a fost vorba despre o situație vătămătoare în care s-a aflat chiar acționarul majoritar, al cărui drept la informare nu a fost respectat.

3. Adunarea generală a acționarilor este un organ al societății fără rezonanță în raporturile cu terții, o entitate oarecum abstractă, care se manifestă în general în cercul închis al societății, în raporturile interne^[2] cu rol deliberativ pentru societate, în cadrul căreia se formează, în principiu, strategia și liniile directoare ale voinței societății și se exercită un control primordial al activității managerilor societății^[3]. Participarea acționarilor la formarea voinței sociale semnifică implicarea acestora, prin exercitarea dreptului de vot, la luarea deciziilor care conduc destinele societății^[4], astfel, acționarii își exercită sau, după caz, își asumă drepturile și obligațiile aferente calității lor de acționari în mod colectiv.^[5]

Adunarea generală a acționarilor (A.G.A.) cuprinde totalitatea acționarilor înregistrați în registrul acționarilor la data de referință și se întrunește în ședințe ordinare (A.G.O.A.) și în ședințe extraordinare (A.G.E.A.), organizate în funcție de aspectele ce necesită aprobarea acționarilor.

Printre atribuțiile A.G.O.A. enumerăm: a) discută, aprobă sau modifică situațiile financiare anuale după analizarea rapoartelor prezentate de consiliul de administrație, respectiv de directorat și de consiliul de supraveghere și de auditorul financiar; b) repartizează profitul și stabilește dividendele; c) numește membrii consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere, după caz, și auditorul financiar și revoca pe oricare dintre aceștia; aprobă durata minimă a contractului de audit; d) stabilește nivelul remunerațiilor membrilor consiliului de administrație, respectiv a consiliului de supraveghere și ale auditorului financiar pentru exercițiul financiar curent, dacă acestea nu au fost stabilite prin actul constitutiv; e) se pronunță asupra gestiunii consiliului de administrație, respectiv a directoratului și a activității membrilor consiliului de supraveghere, le evaluează performanțele și îi descarcă de gestiune în condițiile legii; f) hotărăște cu privire la acționarea în justiție a membrilor consiliului de administrație, a membrilor directoratului sau a membrilor consiliului de supraveghere, după caz, pentru pagube pricinuite societății; g) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul financiar următor; h) aprobă rapoartele consiliului de supraveghere cu privire la activitatea de supraveghere desfășurată de acesta, în cadrul societăților administrate în sistem dualist; i) hotărăște în orice alte probleme privind societatea, conform atribuțiilor legale, cu condiția ca aceste probleme să se afle pe ordinea de zi a A.G.O.A.

Principalele atribuții ale A.G.E.A. sunt: a) schimbarea formei juridice a societății; b) modificarea obiectului de activitate al societății; c) majorarea capitalului social al societății; d) reducerea capitalului social al societății; e) fuziunea societății cu alte societăți; f) divizarea societății; g) hotărăște cu privire la dizolvarea anticipată a societății; h) conversia acțiunilor dintr-o categorie în alta; i) conversia obligațiunilor dintr-o categorie în altă categorie sau în acțiuni; j) emisiunea de obligațiuni; k) încheierea de acte de dobândire, înstrăinare, schimb sau de constituire în garanție a unor active ale societății, a căror valoare depășește, individual sau cumulat, pe durata unui exercițiu financiar, 20% din totalul valorii contabile a activelor imobilizate ale societății minus creanțele; l) modificarea actului constitutiv; m) hotărăște în orice alte probleme care necesită aprobarea A.G.E.A.

Adunarea generală ordinară este convocată de către administratori, respectiv de către directorat, de regulă o dată pe an, iar adunarea generală extraordinară este convocată de administratori sau membrii directoratului, după caz, ori de câte ori este necesar. În cazul societăților de investiții administrate de o societate de administrare a investițiilor, competența de convocare a adunării generale aparține S.A.I. și Consiliului Reprezentanților Acționarilor. De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 și Legii nr. 297/2004, convocarea adunărilor generale se poate face de către acționarii reprezentând, individual sau împreună, peste 5% din capitalul social al societății.

Convocarea, organizarea și desfășurarea lucrărilor adunărilor generale se face în strictă confor­mitate cu prevederile legale, asigurându-se prezentarea materialelor, consemnarea lucrărilor și a hotărârilor adoptate.

Cerințele de cvorum și majoritate pentru convocarea adunărilor generale sunt următoarele:

a) În cazul A.G.O.A., pentru prima convocare a adunării am identificat, conform actelor constitutive ale societăților de investiții studiate, cerințele de cvorum diferite. Astfel, într-o primă categorie de societăți, condițiile de cvorum sunt îndeplinite dacă la prima convocare a adunării sunt prezenți acționarii reprezentând mai mult de 1/2 din totalul drepturilor de vot. Acționarii altor societăți au stabilit statutar alte cerințe de cvorum necesare funcționării adunării generale ordinare la prima convocare, aceste cerințe sunt îndeplinite dacă în cadrul adunării sunt prezenți acționarii care dețin cel puțin o pătrime din drepturile de vot. Hotărârile pot fi luate în mod valid cu votul „pentru” al acționarilor reprezentând majoritatea voturilor exprimate de acționarii prezenți sau reprezentați.

Dacă adunarea generală ordinară nu poate lucra din cauza neîndeplinirii cvorumului, adunarea se va întruni la o a doua convocare și va delibera asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintâi adunări, indiferent de cvorumul întrunit, luând hotărâri cu majoritatea voturilor exprimate.

b) În cazul A.G.E.A., pentru prima convocare a adunării, cerințele de cvorum sunt îndeplinite dacă la adunare sunt prezenți acționarii reprezentând mai mult de 3/4 din drepturile de vot, în cazul unor societăți de investiții sau o pătrime din numărul total al drepturilor de vot, în cazul altor societăți de investiții. Hotărârile adunării vor fi adoptate cu majoritatea voturilor deținute de acționarii prezenți sau reprezentați.

În cazul în care adunarea generală nu poate delibera din cauza neîntrunirii cvorumului, cu ocazia organizării ședinței la a doua convocare, adunarea generală extraordinară va putea delibera valabil dacă sunt prezenți acționarii reprezentând 1/2 din drepturile de vot, în cazul primei categorii de societăți, sau o cincime din totalul drepturilor de vot, în cazul celei de-a doua categorii de societăți de investiții.

4. Mecanismele de completare ale ordinii de zi a unei ședințe a adunării generale deja convocată. Acționarii calificați au dreptul de a solicita completarea ordinii de zi a unei ședințe a adunării generale a acționarilor deja convocate, cu respectarea dispozițiilor alin. (2) al art. 117¹ din Legea nr. 31/1990, raportate la alin. (3) al art. 92 din Legea nr. 24/2017, în termen de maxim 15 zile de la data publicării convocatorului în Monitorul oficial, sau în interiorul termenului prevăzut în acest sens în cadrul convocatorului.

Impunerea unui termen pentru exercitarea dreptului de a solicita completarea ordinii de zi anterior datei de referință își are justificarea în necesitatea respectării dreptului la informare a acționarilor prin publicarea convocatorului completat, conform alin. (3) al art. 117¹ din Legea nr. 31/1990, cu cel puțin 10 zile anterioare datei ședinței adunării generale, pentru a oferi posibilitatea celorlalți acționari înregistrați în registrul acționarilor la data de referință să ia la cunoștință și să se pregătească pentru noile puncte înscrise pe ordinea de zi a adunării generale pentru care au fost convocați.

Nerespectarea termenului și a procedurii de completare a ordinii de zi a adunării generale, conform alin. (7) al art. 129 din Legea nr. 31/1990, conduce la imposibilitatea adoptării de hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate în conformitate cu dispozițiile art. 117 și art. 117¹ din Legea nr. 31/1990.

O excepție de la regula prezentată anterior în cazul societăților pe acțiuni de a discuta și alte rezoluții în afara celor cuprinse pe ordinea de zi este identificată în alin. (3) al art. 155 din Legea nr. 31/1990 care oferă posibilitatea acționarilor de a adopta o hotărâre referitoare la răspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului și consiliului de supraveghere, chiar dacă această problemă nu este înscrisă pe ordinea de zi a unei ședințe a adunării generale ordinare a acționarilor convocată pentru a decide cu privire la situația financiară anuală.

Ordinea de zi completată cu rezoluțiile propuse de acționari sau A.S.F. ulterior publicării convocatorului, va fi publicată cu îndeplinirea cerințelor legale și statutare statuate pentru A.G.A. anterior împlinirii datei de referință, cu respectarea dispozițiilor alin. (6) al art. 92 din Legea nr. 24/2017.

Dată de referință este data calendaristică stabilită de persoana inițiatorului convocării ședinței A.G.A., care servește la identificarea acționarilor care au dreptul să participe în cadrul adunării generale și să voteze în cadrul acesteia. Numai acționarii înregistrați, în această calitate, în registrul acționarilor ținut de Depozitarul Central S.A. București la data de referință stabilită prin convocatorul adunării generale au dreptul să participe la lucrările ședinței A.G.A. și să voteze în cadrul acesteia.

Data de referință stabilită pentru prima convocare a A.G.A. va rămâne valabilă și pentru ședința ce se va organiza la data stabilită în convocator în cazul în care prima ședință, din cauza neîntrunirii cvorumului statutar, va fi declarată nestatutară.

5. Termenele și formularistica ce trebuie respectată pentru ocrotirea drepturilor derivate din calitatea de acționar, pentru acest eveniment. La stabilirea „datei de referință” vor fi respectate, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor Regulamentului C.N.V.M. nr. 6/2009, la data organizării adunării generale rezumate, și ale art. 92 din Legea nr. 24/2017, conform dispozițiilor legale în vigoare la data redactării prezentului material, următoarele cerințe: (i) va fi ulterioară publicării convocatorului ședinței A.G.A. pentru care este stabilită; (ii) nu va depăși 60 de zile înainte de data la care A.G.A. este convocată pentru prima oară; (iii) nu va fi anterioară cu mai mult de 30 de zile datei adunării generale căreia i se aplică; (iv) va fi stabilită astfel încât să fie ulterioară expirării termenului stabilit de inițiatorul convocării^[6] pentru completarea ordinii de zi a ședinței A.G.A. și (v) va fi anterioară datei limită până la care se pot depune/primi procurile speciale și buletinele de vot utilizate în cadrul procedurii exercitării dreptului de vot prin corespondență.

Prin efectul legii, în cazul în care acționarii îndreptățiți și-au exercitat dreptul de a introduce puncte pe ordinea de zi a adunării generale, cu consecința modificării ordinii de zi a adunării generale comunicate deja acționarilor, între data limită de exercitare a acestui drept și data de referință, societatea va face disponibilă o ordine de zi revizuită, prin utilizarea aceleiași proceduri de publicare utilizată pentru publicarea ordinii de zi anterioară.

Această cerință are în vedere faptul că la data de referință, pe lângă ordinea de zi a adunării generale, acționarii trebuie să aibă la dispoziție atât toate materialele informative aferente punctelor înscrise pe ordinea de zi, cât și formularistica necesară exercitării dreptului de vot, respectiv formularele de împuternicire specială și formularele de buletin de vot pentru votul prin corespondență.

În cadrul speței prezentate în cadrul acestui material, cu ocazia convocării inițiale a ședinței A.G.E.A. au fost stabilite următoarele date: publicarea convocatorului – 13.10.2015; depunerea candidaturilor – 26.10.2015; completarea ordinii de zi – 28.10.2015 și data de referință 05.11.2015; de reținut este faptul că republicarea ordinii de zi revizuite a ședinței adunării generale s-a realizat în data de 04.11.2015, dată la care acționarii îndreptățiți au fost înștiințați de faptul că alegerea administratorilor societății se va realiza prin metoda votului cumulativ.

Această modalitate de stabilire a calendarului datelor aferente organizării adunării generale a încălcat dreptul de informare al acționarilor, astfel cum s-a reținut în cadrul hotărârii, iar consecința firească a fost anularea respectivei hotărâri și pentru acest motiv.

Apreciem că în situații similare, la stabilirea datelor aferente calendarului de desfășurare a adunării generale, pentru respectarea drepturilor derivate din calitatea de acționar, pe de-o parte, dar și pentru emiterea unei hotărâri a adunării generale a acționarilor la adăpost de orice critică, termenele vor fi calculate astfel încât data depunerii candidaturilor să fie identică sau ulterioară datei până la care se poate solicita completarea ordinii de zi a unei ședințe a adunării generale a acționarilor deja convocată.

6. Posibilitatea transformării ad-hoc a unei adunări generale extraordinare într-o adunare generală ordinară, cu toate efectele atrase de o astfel de transformare. O transformare ad-hoc a unei ședințe extraordinare într-o ședință ordinară a adunării generale a acționarilor nu este posibilă pentru mai multe argumente. Un prim argument poate fi identificat în faptul că pentru data și ora cuprinse în cadrul convocatorului ședinței A.G.E.A. nu există și un convocator pentru o A.G.O.A.

În altă ordine de idei, publicarea convocatorului A.G.E.A., atât pentru prima convocare, cât și pentru a doua convocare, pentru situația în care ședința nu se poate desfășura la prima convocare pentru lipsă de cvorum, este producătoare de efecte juridice, principalul efect fiind acela al informării acționarilor despre organizarea ședinței adunării generale, arătându-se astfel, pe lângă celelalte informații esențiale și tipul adunării generale. În aceste condiții se va permite acționarilor să-și evalueze conduita cu ocazia adunării generale în sensul exercitării dreptului de vot sau neparticiparea la lucrările ședinței, cu consecința blocării adoptării de hotărâri pentru lipsă de cvorum.

Teza contrară, reținută de instanța de fond și nevalidată de instanța de apel, în sensul posibilității Adunării Generale Extraordinare de a decide, în materia competenței Adunării Generale Ordinare, cu cvorumul cerut pentru aceasta din urmă adunare, deși prin convocatorul publicat în Monitorul Oficial a fost convocată exclusiv Adunarea Generala Extraordinară, legitimează în mod greșit demersul de lezare a drepturilor acționarilor care se decid, în funcție de diferite aspecte de oportunitate, să nu participe la ședința Adunării Generale Extraordinare în considerarea cvorumului specific acestei categorii de adunări, care nu se va putea întruni în aceste condiții și în care implicit nu se va putea vota asupra punctelor aflate pe ordinea de zi, chiar dacă acestea ar putea fi de competența Adunării Generale Ordinare.

Față de exigențele legale referitoare la convocarea adunărilor generale apreciem că legea nu permite schimbarea naturii juridice a adunării generale a acționarilor, din extraordinară în ordinară, în cursul ședinței, cu încălcarea anunțului de convocare, motivat de faptul că în acest mod s-ar încălca atât normele imperative relative la convocare, cât și dreptul de informare al acționarilor.

În concluzie, în practică sunt întâlnite suficiente situații în care o societatea convoacă o adunare generală extraordinară a acționarilor, iar pe ordinea de zi introduce și puncte de competența adunării generale ordinare. De principiu, considerăm că această manieră de lucru nu este interzisă expres de lege, dar apreciem că în astfel de situații trebuie convocate distinct două adunări generale ale acționarilor, ordinară și extraordinară, la ore diferite, chiar prin același convocator, pentru a respecta drepturile tuturor acționarilor, aceasta pentru că înscrierea pe agenda adunării generale extraordinare a unor puncte aferente adunării generale ordinare are potențialul de a conduce la unele situații în care societatea și acționarii acesteia să fie prejudiciați, aspect subliniat și prin hotărârea prezentată la începutul acestui material.