[UPDATE: Amânare cauză] Ședințe ÎCCJ (HP) – 19 iunie 2023

Update: Amânare cauză

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis amânarea soluționării cauzei având ca obiect art. 138 alin. (1) și art. 139 din Legea nr. 85/2006; art. 25, art. 26, art. 220 alin. (10) și art. 215 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

În acest sens, soluționarea sesizării se amână pentru data de 18 septembrie 2023.

Sursa informației

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat listele ședințelor publice din 19 iunie 2023, atât pentru completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, cât și pentru completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

În continuare, vă prezentăm lista sesizărilor ce vor fi dezbătute în fiecare dintre aceste ședințe.

HP

Materie civilă

Astfel, la data de 19 iunie 2023 se va dezbate următoarea sesizare în materie civilă, cu privire la:

• Art. 138 alin. (1) și art. 139 din Legea nr. 85/2006; art. 25, art. 26, art. 220 alin. (10) și art. 215 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

1) Dacă dispozițiile art. 138 alin. (1) și art. 139 din Legea nr. 85/2006 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență cu modificările și completările ulterioare raportate la prevederile art. 25, art. 26, art. 220 alin. (10) și art. 215 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretare în sensul că în ipoteza în care este atrasă răspunderea pentru intrarea în insolvență în temeiul legii insolvenței, în pasiv fiind cuprinse atât creanțe fiscale cât și creanțe nefiscale, termenul privind prescripția executării silite este cel prevăzut de Codul de procedură civilă pentru creanța nefiscală și cel prevăzut de Codul de procedură fiscală pentru creanța fiscală sau se aplică un singur termen pentru întregul pasiv?

2) Dacă în interpretarea acelorași dispoziții legale, se poate considera că regimul juridic al creanței fiscale în privința termenului de prescripție a executării silite, este modificat atunci când se angajează răspunderea în temeiul art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență cu modificările și completările ulterioare, iar nu în temeiul art. 25-26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare?

3) Dacă în interpretarea acelorași dispoziții legale, se poate considera că prin angajarea răspunderii civile delictuale în procedura insolvenței și obținerea unui nou titlu executoriu, executarea silită care este efectuată de organul fiscal, trebuie să se raporteze la termenul privind prescripția dreptului de a solicita executarea silită de 3 ani?

• Decizia nr. 23/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii; art. 38 alin. (1) din O.G. nr. 64/2006:

– Dacă, în lumina deciziei nr. 23/2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, art. 38 alin.(1) din O.G. nr. 64/2006 trebuie interpretat în sensul că la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pentru perioada cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, alte concedii plătite, precum și învoiri plătite care se acordă în baza dispozițiilor legale în vigoare, trebuie avute în vedere sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceștia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective?

Materie penală

Astfel, la data de 19 iunie 2023 se vor dezbate următoarele sesizări în materie penală, cu privire la:

• Art. 16 alin.(1) lit. f Cod procedură penală, art. 309 alin.(1) Cod procedură penală și art. 315 alin.(1) lit. b) Cod procedură:

– Cu privire la modul de aplicare al dispozițiilor art. 16 alin.(1) lit. f Cod procedură penală, art. 309 alin.(1) Cod procedură penală și art. 315 alin.(1) lit. b Cod procedură penală, în cadrul procedurii de cameră preliminară reglementată de art. 342 și urm. Cod procedură penală, respectiv dacă, în cadrul acestei proceduri – vizând verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (în contextul analizării, în principal, a unor excepții de nelegalitate a actului de punere în mișcare a acțiunii penale și a actului de sesizare a instanței, pentru motivul emiterii acestora după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale) – judecătorul de cameră preliminară poate reține împlinirea acestui termen, pe cale incidentală, ca temei concret al unor nelegalități ale actelor contestate, respectiv al unei nelegalități privind administrarea probelor ulterior împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, în mod subsecvent constatării nulității actului de punere în mișcare a acțiunii penale.

Sursa informației