Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din 3 martie 1992 (republicat)

Art. 83 stabilește faptul că în cazul în care s-a hotărât constituirea unei comisii comune de anchetă, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărârea prevăzută la primul paragraf al art. 82 se trimite, prin grija președinților celor două Camere, Curții Constituționale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.

Art. 84 dispune că Hotărârea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcție a Președintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura președinților celor două Camere.

Dacă propunerea de suspendare din funcție a fost aprobată, hotărârea se trimite și Guvernului în vederea inițierii proiectului de lege privind organizarea și desfășurarea referendumului pentru demiterea Președintelui.

Art. 85 stabilește că prevederile art. 81-84 se aplică, în mod corespunzător, și în cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigură interimatul funcției de Președinte.

Secț. a 4-a („Acordarea și retragerea încrederii acordate Guvernului”)

Art. 86 prevede că birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea și difuzarea către deputați și senatori a programului și listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcția de prim- ministru.

Art. 87 dispune că Birourile permanente, în condițiile art. 15, stabilesc data ședinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaților și senatorilor.

Fiecare candidat pentru funcția de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în ședință comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru.

În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcția de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaților și senatorilor.

Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcția de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcția de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

Conform art. 88, președintele care conduce ședința comună a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru, în vederea prezentării programului și a listei Guvernului.

În continuare, la cererea reprezentanților grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat, președintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul și lista Guvernului.

Art. 89 dispune că după încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret și se exprimă prin bile.

În art. 90 se stabilește faptul că după numărarea voturilor, președintele anunță rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.

Art. 91 prevede că Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului și se înaintează de îndată Președintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.

Art. 92 dispune că în cazul neacordării votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura președinților celor două Camere, aduce de îndată această situație la cunoștința Președintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

Potrivit art. 93, moțiunea de cenzură inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.

Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.

Data și locul ședinței comune, împreună cu invitația de participare, se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.

Art. 94 dispune că după prezentarea moțiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de inițiatorii acesteia, președintele care conduce ședința comună dă cuvântul prim- ministrului sau, în cazul imposibilității participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziției Guvernului.

În continuare, președintele dă cuvântul deputaților și senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.

Conform art. 95, după încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moțiunii de cenzură.

În art. 96 se stabilește faptul că dispozițiile art. 89-92 sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul adoptării moțiunii de cenzură.

Art. 97 dispune faptul că prevederile acestei secțiuni sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul moțiunii de cenzură privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege, în condițiile prevederilor constituționale.

Secț. a 5-a („Numiri și alegeri”)

Art. 98 prevede că dezbaterea, în ședința comună a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri și alegeri în funcțiile prevăzute la art. 13 pct. 8, 9, 20 și 21 se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere.

Art. 99 stabilește faptul că votul este secret și se exercită prin buletine de vot.

Secț. a 6-a („Alte proceduri speciale”)

Art. 100 dispune că data ședinței comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice prevăzute de Constituție se stabilește cu respectarea unui termen de cel puțin 5 zile de la data difuzării lor către deputați și senatori.

Rapoartele se examinează de comisiile permanente sesizate în fond și raportul comun al acestora se difuzează parlamentarilor cu cel puțin o zi înainte de prezentarea lui în ședința comună a celor două Camere.

În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptării unor măsuri, hotărârea se ia cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Dezbaterile asupra rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice, care au această obligație legală, trebuie finalizate în cel mult 6 luni de la depunerea lor la cele două birouri permanente.

Potrivit art. 101, camerele întrunite în ședință comună pot hotărî, în exercitarea atribuțiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificări sau anchete proprii de către comisii comune special constituite în acest scop sau de către comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun.

Art. 102 stabilește faptul că prezența la ședințele comune a deputaților și senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competență, la dezbaterea învestiturii și a moțiunii de cenzură, a mesajelor Președintelui României și a declarațiilor de politică generală ale Guvernului.

Art. 103 dispune faptul că dispozițiile respectivului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului.