Răspunderea online după Digital Services Act

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

VII. Ce se întâmplă cu informațiile incompatibile cu condițiile generale de utilizare?

Informațiile incompatibile cu condițiile generale de utilizare sunt moderate conform condițiilor generale de utilizare.

Potrivit Regulamentului, furnizorii de servicii intermediari sunt, în principiu, liberi să stabilească ce conținut e incompatibil cu condițiile generale de utilizare și, în consecință, poate fi moderat de aceștia.

Această libertate creează riscul ca aceștia să ia decizii în mod arbitrar, încălcând astfel libertatea de exprimare a utilizatorilor de internet.

Pentru a contracara acest risc, Regulamentul prevede două tipuri de instrumente pentru a proteja interesele utilizatorilor:

În primul rând, în condițiile generale de utilizare, utilizatorii trebuie să fie informați despre procedurile, mijloacele și instrumentele pentru moderarea conținutului. Aceste informații nu ar trebui doar să fie clare și lipsite de ambiguitate, ci ar trebui, de asemenea, să fie disponibile publicului și ușor accesibile.

În al doilea rând, intermediarii online trebuie să exercite diligența, obiectivitatea și proporționalitatea atunci când moderează conținutul, ținând seama de drepturile și interesele fundamentale ale părților în cauză.

VIII. Ce înseamnă conținut dăunător?

O a treia categorie de conținut reglementată de Regulament este conținutul dăunător, care nu este definit de către acesta în mod voit, conform expunerii de motive la proiectul de Regulament privind serviciile digitale.

Conținutul dăunător este considerat conținut care nu este ilegal în mod oficial, dar poate fi considerat lipsit de etică și nedorit din punct de vedere social din alte motive (de exemplu, dezinformare, conținut care promovează violența, rasismul sau xenofobia).

În majoritatea cazurilor, conținutul dăunător va fi, de asemenea, conținut incompatibil cu condițiile generale de utilizare. Cu toate acestea, deoarece furnizorii de servicii intermediari sunt cei care determină acești termeni și condiții, este posibil din punct de vedere legal ca, în conformitate cu termenii și condițiile, conținutul dăunător din punct de vedere social să fie să nu fie interzisă de furnizorul intermediar de servicii.

IX. Ce se întâmplă cu conținutul dăunător?

În principiu, Regulamentul nu prevede o obligație generală pentru furnizorii intermediari de servicii de a modera conținutul dăunător.

Prin excepție, obligații de a modera conținutul dăunător au fost impuse VLOP și VLOSE, care sunt obligați să gestioneze riscul sistemic, prin măsuri, inclusiv evaluări anuale, și, dacă este necesar, măsuri adecvate pentru a atenua acest risc.

În consecință, platformele de internet foarte mari sau motoarele de căutare foarte mari pe internet trebuie să pună în aplicare un sistem de gestionare a riscurilor care să abordeze riscul de difuzare a conținutului dăunător prin intermediul serviciilor lor, cum ar fi dezinformarea, amestecul în alegeri sau hărțuirea cibernetică.

Atunci când efectuează o astfel de evaluare a riscurilor, platformele online foarte mari ar trebui să ia în considerare modul în care sistemele lor de moderare a conținutului, sistemele de recomandare și sistemele de selecție și afișare a reclamelor afectează difuzarea conținutului ilegal și dăunător.

X. Este respectat dreptul la liberă exprimare?

Autorii Regulamentului au acordat o atenție deosebită dreptului la liberă exprimare și au subliniat că eliminarea conținutului sau blocarea accesului la acesta ar trebui să se realizeze cu respectarea drepturilor fundamentale ale destinatarilor serviciului, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare și de informare.

Cu privire la dreptul la liberă exprimare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că acest drept, garantat de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se aplică pe deplin internetului, dar că există expresii care nu se califică pentru protecție în temeiul articolului 10 din CEDO, cum ar fi discursul instigator la ură.

Conform Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, „discurs instigator la ură” trebuie înțeles ca acoperind toate formele de exprimare care răspândesc, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv: intoleranța exprimată de naționalismul și etnocentrismul agresiv, discriminarea și ostilitatea împotriva minorităților, migranților și persoanelor de origine imigrantă.

În continuare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că exercitarea dreptului la libertatea de exprimare de către utilizatorii de internet trebuie să fie echilibrată cu dreptul la protecția reputației. Prin urmare, utilizatorii de internet ar trebui să țină seama în mod corespunzător de reputația celorlalți, inclusiv de dreptul lor la viață privată.

În altă ordine de idei, Articolul 10 din CEDO nu este un drept absolut și, prin urmare, este necesar să se cântărească, pe de o parte, interesul de a partaja informații cu, pe de altă parte, interesul de a proteja drepturile deținătorilor de drepturi de autor. Curtea a subliniat că proprietatea intelectuală beneficiază de protecția oferită de articolul 1 din Protocolul la CEDO. Astfel, este vorba de echilibrarea a două interese concurente care sunt ambele protejate de CEDO.

XI. Cine urmărește aplicarea DSA?

Supravegherea respectării Regulamentului este partajată între Comisie – în principal responsabilă pentru VLOP și VLOSE – și statele membre, responsabile de alți furnizări de servicii intermediare, în funcție de locul în care sunt stabilite.

Până la 17 februarie 2024, statele membre vor trebui să desemneze autorități competente – denumiți coordonatori ai serviciilor digitale – care să supravegheze conformitatea serviciilor stabilite în jurisdicția lor și să participe la mecanismul de cooperare al UE.

Conform Proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065, ANCOM este desemnată drept coordonator al serviciilor digitale.

XII. Care sunt sancțiunile?

Începând cu 17 februarie 2024, Comisia, în domeniul său de aplicare, poate (i) aplica amenzi de până la 6 % din cifra de afaceri anuală la nivel mondial în cazul în care un furnizor de servicii intermediare încalcă obligațiile DSA, nu respectă măsurile provizorii adoptate de Comisie sau încalcă angajamentele și/sau (ii) aplica penalități cu titlu cominatoriu până la 5 % din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial pentru fiecare zi de întârziere în ceea ce privește respectarea măsurilor reparatorii, a măsurilor provizorii, a angajamentelor.

În ultimă instanță, în cazul în care încălcarea persistă și cauzează prejudicii grave utilizatorilor și implică infracțiuni care pun în pericol viața sau siguranța persoanelor, Comisia poate solicita suspendarea temporară a serviciului.

În domeniul de aplicare al statelor membre, sancțiunile vor fi stabilite prin legi naționale. Conform Proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065, contravențiile în legătură cu DSA se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la maximum 6% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial înregistrată în exercițiul financiar precedent de furnizorul de servicii intermediare sau cu amendă de la 5.000 lei la maximum 1% din venitul anual sau din cifra de afaceri anuală la nivel mondial înregistrată în exercițiul financiar precedent de furnizorul de servicii intermediare sau de persoană în cauză, după caz.

De asemenea, ANCOM poate aplica și ea amenzi administrative în cuantum maxim zilnic de 5% din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial sau din venitul zilnic mediu la nivel mondial înregistrată în exercițiul financiar precedent de furnizorul de servicii intermediare în cauză, calculată de la data specificată în decizia de sancționare.

Deciziile ANCOM de sancționare vor putea fi contestate la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicare.

XIII. Concluzii

Actul legislativ privind serviciile digitale aduce reguli clare și extinse la nivelul Uniunii Europene pentru diversele servicii digitale, stabilind o scară crescătoare de obligații în funcție de tipul și mărimea furnizorilor de servicii intermediare.

DSA acoperă diverse categorii de servicii digitale, de la simplele transmiteri și stocări la platformele online și motoarele de căutare, având reguli adaptate în funcție de responsabilitatea și amploarea impactului fiecărui tip de serviciu.

Furnizorii de servicii intermediare sunt responsabili pentru moderarea conținutului ilegal, a celui dăunător și a informațiilor incompatibile cu condițiile generale de utilizare, după caz. Aceștia trebuie să adopte măsuri eficiente și proporționale pentru a asigura un mediu digital sigur și etic.

Actul legislativ are în vedere și protejarea drepturilor fundamentale ale utilizatorilor, inclusiv dreptul la liberă exprimare. Moderarea conținutului trebuie să fie echilibrată, respectând drepturile utilizatorilor și evitând intervenții arbitrară.

Supravegherea aplicării DSA este împărțită între Comisie și statele membre, cu sancțiuni în funcție de amploarea încălcărilor, inclusiv amenzi substanțiale și posibilitatea suspendării temporare a serviciilor în cazuri grave.

În ansamblu, Actul legislativ privind serviciile digitale reprezintă un efort semnificativ pentru crearea unui mediu digital mai sigur și etic, promovând responsabilitatea online și protejând drepturile fundamentale ale utilizatorilor.