Răspunderea disciplinară a militarilor

1 nov. 2023
2.433 views
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

1. Noțiune

În legislație nu există o definiție a răspunderii disciplinare. Dar, se acceptă unanim că această răspundere intervine în cazurile în care un angajat săvârșește cu vinovăție o abatere disciplinară[1].

2. Disciplina militară – varietate a disciplinei muncii[2]

Disciplina militară, prezintă un specific aparte; ea este mai riguroasă față de disciplina muncii de drept comun[3].

Așa cum prevede art. 2 alin. (3) din Regulamentul disciplinei militare[4], aceasta constituie unul dintre factorii determinanți ai capacității operaționale a armatei și se bazează atât pe acceptarea conștientă a normelor de comportament stabilite, cât și pe acordarea recompenselor și aplicarea sancțiunilor disciplinare.

Ea implică următoarele măsuri preventive:

– exercitarea actului de comandă de către comandanți/șefi;

– îndeplinirea întocmai a ordinelor, îndatoririlor și atribuțiilor funcționale de către subordonați;

– respectarea normelor de ordine interioară, de comportare ostășească și civică de către militari;

– asumarea răspunderii pentru faptele proprii de către tot personalul.

Direcțiile principale de acțiune pentru implementarea disciplinei militare sunt:

– fundamentarea relațiilor funcționale din cadrul tuturor structurilor militare pe baza autorității legii și a regulamentelor militare, a ordinelor și dispozițiilor emise de autoritățile competente;

– adoptarea unor măsuri preventive pentru implementarea disciplinei militare;

– formarea convingerilor, la toate categoriile de personal, privind necesitatea și corectitudinea actului de comandă;

– promovarea unor atitudini corecte și ferme de către comandanții/șefii de la toate nivelurile ierarhice împotriva lipsei de profesionalism în planificarea, organizarea, desfășurarea, conducerea, evaluarea și controlul oricărei activități în cadrul structurilor militare;

– asigurarea cadrului organizatoric pentru instruirea și educarea întregului personal;

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

– promovarea exemplului personal pozitiv;

– informarea oportună a întregului personal cu privire la conținutul actelor normative nou-apărute, precum și la completările survenite în cele existente din domeniul disciplinei militare;

– aplicarea întocmai a prevederilor actelor normative[5].

Factorii care diminuează disciplina militară sunt:

– neîndeplinirea de către comandanți/șefi a tuturor responsabilităților și atribuțiilor pe linia prevenirii și sancționării faptelor incompatibile cu calitatea de militar, încercarea de a ascunde abaterile disciplinare săvârșite de către subordonați sau de a diminua gravitatea acestora;

– subminarea coeziunii structurilor militare și/sau a coeziunii dintre diferitele categorii de personal;

– tolerarea unor manifestări, atitudini, acțiuni denigratoare sau discriminatorii în rândul personalului;

– lipsa de fermitate, ineficiența aplicării sancțiunilor, precum și inconsecvența acțiunilor educativ-preventive;

– nivelul de trai al personalului subordonat;

– cunoașterea insuficientă a subordonaților;

– lipsa de profesionalism[6].

Militarul, în virtutea raportului de subordonare trebuie să respecte obligațiile generale de serviciu prevăzute în actele normative, în regulamentele interne (Regulamentul disciplinei militare, Regulamentul de ordine interioară în unitate, Regulamentul serviciului interior), dar și măsurile (ordinele și dispozițiile) date de comandanți prin decizii scrise sau verbale în exercitarea atribuțiilor sale de coordonare, îndrumare și control.

3. Abateri disciplinare prevăzute în cazul militarilor

Aceste abateri sunt prevăzute în Regulamentul disciplinei militare.

a) Constituie abatere compromiterea sau lezarea onoarei și demnității militare prin[7]:

– acordarea de recompense nemeritate sau aplicarea de sancțiuni disciplinare nejustificate subordonaților;

– împrumuturile de bani și/sau bunuri materiale de la subordonați;

– dezinformarea sau tăinuirea unor fapte de indisciplină săvârșite în unitatea militară sau subunitate;

– lipsa de sinceritate sau a curajului răspunderii pentru faptele comise;

– prezentarea de rapoarte, scrisori, cereri și sesizări individuale/petiții în grup neconforme cu realitatea;

– ascunderea sau nedeclararea identității în cazul comiterii unor abateri sau refuzul de a se legitima la cererea comandanților/șefilor și superiorilor în grad sau a organelor militare de control;

– prezentarea la program sau la intrarea în serviciu sub influența băuturilor alcoolice/drogurilor/substanțelor halucinogene/substanțelor etnobotanice sau consumul acestora în timpul programului, serviciului, exercițiilor și misiunilor;

– lipsa de respect manifestată față de comandanți/șefi, superiori, egali sau inferiori în grad;

– participarea voluntară la manifestările unor comunități religioase sau organizații prin care se aduc atingere demnității militarului, statului sau națiunii române și emiterea unor opinii discriminatorii față de grupuri de persoane sau entități sociale;

– participarea la activități cu caracter politic care au ca efect implicarea instituției militare;

– portul neregulamentar al uniformei, gradelor și însemnelor militare;

– nerespectarea regulilor de igienă individuală și colectivă;

– instigarea altor militari sau favorizarea cu intenție a acestora la săvârșirea de fapte care constituie abateri disciplinare;

– participarea voluntară la perturbarea gravă a ordinii și liniștii publice.

b) Sunt abateri în exercitarea atribuțiilor funcționale[8]:

– încălcarea normelor de evaluare a performanțelor subordonaților;

– nerespectarea atribuțiilor de serviciu sau superficialitate în îndeplinirea acestora;

– neexecutarea la timp a controalelor stabilite prin reglementările în vigoare, din cauze ce țin de persoana respectivă;

– neacordarea la timp a drepturilor legale ce se cuvin personalului;

– dezinteresul în perfecționarea pregătirii militare și de specialitate;

– neîntreținerea armamentului și a tehnicii din dotare;

– încălcarea reglementărilor în vigoare privind protecția informațiilor clasificate naționale, NATO și Uniunea Europeană;

– ruperea de sigilii sau deschiderea neautorizată a corespondenței;

– introducerea sau deținerea, fără aprobarea persoanelor în drept, într-o unitate militară, la bordul unei nave ori aeronave sau în orice alt loc unde staționează militari a băuturilor alcoolice, drogurilor/substanțelor halucinogene/substanțelor etnobotanice sau a materialelor periculoase;

– introducerea uneia sau a mai multor persoane, fără aprobare, într-o unitate militară, la bordul unei nave sau aeronave, în raionul de dispunere/tabere sau cartiruire;

– manifestarea de slăbiciune și părtinire față de subordonații care comit abateri de la disciplina militară;

– încălcarea normelor de conduită militară în unitatea militară.

c) Reprezintă abateri de la regulile de îndeplinire a misiunilor/activităților[9]:

– neîncadrarea în programul orar al unității;

– devierea, fără motiv, de la itinerarul fixat;

– absența nemotivată de la serviciu, până la 24 de ore;

– neraportarea despre executarea ordinelor primite;

– întârzierile în executarea sau transmiterea ordinelor primite;

– încredințarea vehiculului, navei sau aeronavei altei persoane ori părăsirea acestora fără aprobare;

– neîndeplinirea misiunii în condițiile ordonate;

– sustragerea de la activitățile ordonate pe linie de garnizoană;

– părăsirea fără aprobare a unității sau a locului de dispunere/cartiruire ori a taberei;

– pătrunderea fără autorizare într-un loc cu acces limitat, semnalizat sau cunoscut în acest sens;

– sustragerea de la îndeplinirea serviciului sau de la desfășurarea activităților specifice;

– nerespectarea actelor normative specifice în domeniile protecției mediului, securității și sănătății în muncă, precum și a normelor de apărare împotriva incendiilor;

– nerespectarea actelor normative specifice din domeniul informării și relațiilor publice referitoare la condițiile de acordare de către personalul Ministerului Apărării Naționale a interviurilor și declarațiilor de presă către reprezentanții mass-mediei civile: 1) nerespectarea actelor normative specifice în domeniile protecției mediului, securității și sănătății în muncă, precum și a normelor de apărare împotriva incendiilor.

4. Sancțiunile disciplinare aplicabile cadrelor militare

Potrivit art. 51 din Regulamentul disciplinei militare cadrelor militare în activitate li se pot aplica următoarele sancțiuni:

a) avertisment;

b) mustrare scrisă;

c) retrogradare în funcție;

d) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani;

e) trecerea în rezervă.

Cadrelor militare în rezervă/în retragere, pentru comportare nedemnă, când sunt îmbrăcați în ținută militară, li se poate anula dreptul de a purta uniforma.

Soldaților și gradaților profesioniști li se pot aplica următoarele sancțiuni:

– avertisment;

– mustrare scrisă;

– retrogradarea din funcție;

– amânarea promovării în grad, pe o perioadă de la 1 la 2 ani;

– desfacerea disciplinară a contractului (art. 52 din Regulament).

5. Procedura sancționării disciplinare reglementată de Regulamentul disciplinei militare[10]

Sancționarea disciplinară se face potrivit unor reguli procedurale, care au ca scop de a asigura eficiența combaterii unor acte și comportări dăunătoare activității militare, dar și asigurarea dreptului la apărare, evitându-se astfel sancțiunile nejuste. Procedura în discuție cuprinde mai multe faze (etape) aflate într-o succesiune logică și intercondiționare reciprocă, astfel cum rezultă din cele ce urmează.

Conform art. 13 din Regulamentului disciplinei militare, competențele militarilor cu funcții de conducere cu grade superioare/inferioare funcțiilor prevăzute în statul de organizare de a aplica sancțiuni sunt cele corespunzătoare funcției pe care aceștia sunt încadrați.

Au aceleași competențe ca și titularii funcțiilor respective următoarele persoane:

– militarii, pe timpul detașării sau delegării;

– cadrele militare împuternicite sau numite prin cumul de funcții să asigure îndeplinirea atribuțiilor unor funcții pentru care se acordă soldă/indemnizație de comandă.

Când mai mulți militari îndeplinesc o activitate/misiune în comun, iar situația lor de subordonare nu a fost stabilită, comandant/șef este cel mai mare în grad, iar la grade egale comandant/șef este cel mai mare în funcție. Comandantul/șeful, astfel determinat, poate propune aplicarea sancțiunilor corespunzătoare nivelului funcției pe care o deține în unitatea militară din care face parte[11].

Șeful comisiei care conduce activitatea de control are competențe de a propune aplicarea de sancțiuni disciplinare prin raportul asupra controlului înaintat comandantului/șefului care a organizat controlul.

Comandantul/șeful organizează și conduce activitățile de pregătire și educare a personalului în scopul prevenirii și eliminării abaterilor de la disciplina militară, iar în cazul săvârșirii acestora ia măsuri ferme de sancționare a celor vinovați și de eliminare a cauzelor care le-au provocat[12].

Comandanții garnizoanelor, șefii cursurilor din instituțiile militare de învățământ prin comandanții/șefii acestora, șefii comenduirilor de garnizoană, șefii organelor de transporturi militare, precum și comandanții/șefii spitalelor, complexelor de prestări servicii, refacere și cazare au dreptul să propună sancționarea disciplinară a militarilor cu grade și funcții egale sau inferioare, care au săvârșit abateri de la disciplina militară pe timpul:

– executării serviciului interior și a celui de control în garnizoană;

– detașării/delegării, în interesul serviciului sau la cursuri;

– transportului pe căi de comunicație feroviare, rutiere, aeriene sau navale;

– concediului, permisiei sau învoirii;

– internării în spital sau efectuării unui tratament.

Propunerile de sancționare sunt transmise comandanților/șefilor nemijlociți ai militarilor ce au săvârșit abateri disciplinare și care se află detașați/delegați în unitățile militare pe care aceștia le conduc, în maximum 6 luni de la data săvârșirii abaterii disciplinare[13].

Soldații și gradații profesioniști numiți să conducă misiuni independente au dreptul de a propune aplicarea sancțiunilor similar comandantului de pluton[14].

În ce privește aplicarea sancțiunilor la militari se vor avea în vedere următoarele particularități:

a. Avertismentul[15]

Este sancțiunea aplicată pentru o abatere de la disciplina militară, prin care se atrage atenția militarului să ia măsuri de îndreptare și că la o nouă abatere poate primi o sancțiune mai severă.

b. Mustrarea scrisă[16]

Reprezintă sancțiunea disciplinară care constă în notificarea scrisă făcută militarului de comandantul/șeful unității pentru faptele care constituie abateri de la disciplina militară și reprezintă o sancțiune mai severă decât avertismentul.

c. Retrogradarea în/din funcție[17]

Retrogradarea cadrelor militare în activitate, a studenților/elevilor din instituțiile militare de învățământ, a soldaților și gradaților profesioniști este considerată numirea într-o funcție cu coeficient de ierarhizare inferior celui avut anterior și se aplică în situația neîndeplinirii în mod repetat a atribuțiilor funcționale ori când dovedesc constant lipsă de exigență și de răspundere pentru menținerea și întărirea disciplinei militare sau ca urmare a săvârșirii unei fapte ce constituie abatere gravă de la disciplina militară.

Propunerea de retrogradare în/din funcție formulată prin hotărârea de aplicare a sancțiunii disciplinare se înaintează ierarhic eșalonului competent prin grija comandantului/șefului nemijlocit/direct, după caz, al cadrului militar sancționat.

d. Amânarea înaintării/promovării în grad[18]

Amânarea în grad a cadrelor militare în activitate/soldaților și gradaților profesioniști se aplică în situația când aceștia săvârșesc în mod repetat abateri de la disciplina militară, dacă s-au aplicat anterior sancțiuni disciplinare mai puțin severe sau săvârșesc abateri de la disciplina militară cu impact major la nivelul structurii militare din care fac parte.


* Este extras din Revista Română de Dreptul Muncii nr. 5/2020.

[1] A. Țiclea, Tratat de dreptul muncii. Legislație. Doctrină. Jurisprudență, ed. a X-a, actualizată, Ed. Universul Juridic, București, 2016, p. 853.

[2] Idem, Răspunderea disciplinară. Teorie și practică judiciară, Ed. Universul Juridic, București, 2014, p. 10 și urm.

[3] Al. Țiclea, L. Georgescu, A. Ștefănescu, B. Vlad, Dreptul public al muncii, Ed. Wolters Kluwer, București, 2010, pp. 367-368.

[4] Aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. 64/2013, (publicat în M. Of. nr. 399 bis din 3 iulie 2013).

[5] Art. 3 alin. (3) din Regulament.

[6] Art. 4 din Regulament.

[7] Art. 47 din Regulament.

[8] Art. 48 din Regulament.

[9] Art. 49 din Regulament.

[10] Al. Țiclea, Răspunderea disciplinară…, pp. 270-278.

[11] Art. 14 din Regulament.

[12] Art. 10 din Regulament.

[13] Art. 16 din Regulament.

[14] Art. 17 din Regulament.

[15] Art. 55 din Regulament.

[16] Art. 56 din Regulament.

[17] Art. 57 din Regulament.

[18] Art. 58 din Regulament.

Răspunderea disciplinară a militarilor was last modified: octombrie 31st, 2023 by Cosmin-Mihai Duțu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice