Priorități 2023: O planificare bugetară prudentă și sustenabilă, singura variantă pentru țintirea unui echilibru macroeconomic

În contextul exercițiului de construcție a bugetului de stat pentru 2023, ca în fiecare an, AmCham România semnalează importanța respectării unor principii fundamentale care trebuie să ghideze acest proces.

Perspectiva macroeconomică actuală este marcată de o serie de crize suprapuse care impun o planificare bugetară eficientă și prudentă. Deasupra radiografiei de creștere economică în anul 2022 planează un orizont de incertitudini, culminând cu prognosticul recesiunii în economii de referință, precum SUA, Germania și alte state europene, în timp ce experiența ultimilor doi ani ne arată că nu ne putem izola de șocurile exogene.

În viziunea AmCham, o planificare bugetară sustenabilă trebuie să urmărească principii și obiective strategice, precum:

1. Schimbarea paradigmei economice devine prioritatea zero într-un context în care modelul de creștere bazat pe consum se dovedește a fi nu doar nesănătos, ci și o vulnerabilitate. Criza prețurilor la energie și inflația galopantă, ale căror efecte se resimt cu precădere la nivelul consumului, sunt exemple elocvente, cu atât mai mult cu cât în ciuda plafonării prețurilor la energie, rata de transmisie a acestora în prețul bunurilor este una fără precedent.

2. Este încurajator că România a înregistrat o continuitate a fluxurilor investiționale în perioada pandemică și post-pandemică, în pofida accelerării inflației. Investițiile strategice în activități a căror valoare adăugată va genera un efect multiplicator în economie reprezintă cheia succesului pentru o creștere sustenabilă, dar și pentru adresarea uneia dintre vulnerabilitățile cronice ale României – deficitul comercial, care înregistrează valori record.

Creșterea vertiginoasă a importurilor, dar mai ales localizarea lor în sectoare strategice în care România are un potențial semnificativ (industria agroalimentară, energie, petrochimică etc.) este cel puțin un paradox. România este a cincea țară ca potențial agricol din UE, însă rata de import a produselor agroalimentare este alarmantă. Deși țara noastră beneficiază de resurse considerabile și pretinde a fi „independentă energetic”, statisticile arată că suntem un importator net de energie.

Totuși, România se află într-o conjunctură favorabilă corectării acestor dezechilibre. Auzim des în ultima perioadă că Europa plătește factura evenimentelor din Ucraina. Pe de altă parte, războiul din Ucraina a pus regiunea Europei de Est în „lumina reflectoarelor”, iar România în prim plan, un prilej pentru a-și întări poziția regională, pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, dar și pe radarul investitorilor.

Construcția bugetului pentru anul 2023 se întrevede a fi un exercițiu complex, însă execuția va fi o provocare și mai mare. Pe fondul unui an preelectoral, va fi important să nu cădem pradă tentației măsurilor populiste pe termen scurt, lipsite de fundament economic, care pot avea efecte adverse pe termen mediu și lung. În mod istoric, nota de plată pentru astfel de „artificii” s-a tradus într-o factură pe care am decontat-o cu toții la nivelul societății.

Materialul integral poate fi consultat aici.