Portofoliul de lucrări al companiei Construcții Erbașu pentru următorii ani este de peste două miliarde de euro. Interviu cu dr. ing. Cristian Erbașu, director general Construcții Erbașu SA, președinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții

Construcții Erbașu se distinge azi ca unul dintre liderii pieței de profil din România, capabil să abordeze o gamă variată de lucrări în domeniul construcțiilor, indiferent de mărimea și complexitatea acestora, activând atât în domeniul privat, cât și în cel de stat. Cum ați reușit să păstrați un echilibru între cele două domenii, cum v-ați menținut în competiția pentru licitațiile publice, traversând cu brio în toți acești ani crize și opreliști de toate felurile?

De-a lungul celor 34 de ani de la înființare, compania Construcții Erbașu și grupul de companii Erbașu au activat în mai multe domenii: construcții, agricultură, industrie alimentară, turism. Evident că domeniul de activitate principal al grupului, pentru care numele Erbașu este cunoscut la nivel național este cel al construcțiilor. Pe viitor, urmărim extinderea și către alte domenii pe care nu le-am vizat până în acest moment.

În toată perioada, de la înființare și până în prezent, am avut proiecte ce au avut ca beneficiar atât zona privată, cât și zona publică. Însă în ultimii 10 ani, investițiile publice au dominat piața construcțiilor atât ca număr cât și ca valoare. Prin urmare și noi ne-am pregătit echipa și ne-am concentrat pe marile investiții publice de eficientizare energetică, infrastructură edilitară, reabilitare a clădirilor monument, construcția unor noi complexe sportive, noi spitale etc.

Avem șantiere pe aproape 60% din teritoriul României, în 22 de județe și în București. Cred că această abordare ne-a creat premisele unei creșteri consistente în ultimii 15 ani, chiar și în perioadele de criză economică. Evident că profitul nu a putut să fie prioritar, fiind sacrificat unui volum de lucru mai mare și unei reduceri semnificative de risc.

Practic, s-a preferat o muncă mai multă, cu un risc echilibrat, în detrimentul unui profit mai mare. Cu toate acestea, am avut grijă ca profitul să fie constant între 5% și 10 %, iar acesta să fie mereu foarte bine reinvestit în echipamente, echipă, calificarea personalului, digitalizare ș.a.m.d.

Care sunt ponderile estimative ale companiei Construcții Erbașu în rulajul anual al Grupului?

Compania principală a grupului, Construcții Erbașu, deține aproximativ 80% din cifra de afaceri totală a grupului, iar domeniul construcțiilor – aproximativ 90%.

Anul trecut ați investit peste 15 milioane de euro în toate domeniile în care activați: construcții, hoteluri, agricultură, industria alimentară, anunțând public faptul că această direcție va continua în același ritm și în următorii ani, cu un accent prioritar pe robotizare și digitalizare. Ce schimbări semnificative vor aduce tehnologiile în domeniul construcțiilor?

Tehnologiile noi, digitalizarea, robotizarea din construcții, vor eficientiza domeniul, vor recalifica forța de muncă și vor ușura procesele de lucru într-un domeniu cunoscut pentru dificultățile întâmpinate atât de angajați, cât de angajatori. Astfel, vom putea atrage din ce în ce mai mult tânăra generație într-un domeniu atât de frumos, cum este cel al construcțiilor.

Potrivit principiului „nu pui toate ouăle în același coș”, v-ați orientat afacerile în domenii diferite, nu doar în construcții. Considerați că o dezvoltare pe orizontală este benefică? Cum reușiți să vegheați, să găsiți timpul necesar și să înțelegeți în detaliu particularitățile unor domenii atât de diferite, așa încât creșterea să fie sustenabilă și lipsită de riscuri? Aveți în vedere o extindere și în alte domenii?

Deși este benefică, nu este simplu de realizat o dezvoltare pe orizontală, pentru că oricât de bine am fi organizați cu proceduri bine definite, tot calitatea umană este cea mai importantă. Este evident că ne adaptăm pe măsură ce afacerile noastre cresc și se dezvoltă pe orizontală, iar în timp, cu ajutorul proceselor de proceduralizare din ce în ce mai avansate, al tehnologiei și al digitalizării, reușim să salvăm timp, să avem o creștere sustenabilă și să minimizăm pe cât posibil riscurile.

Având în vedere aceste aspecte, este normal să avem în plan să investim și în alte domenii, mai ales în cele care par că vor fi de interes în viitor: mediu, medicină, robotizare sau digitalizare.

Cum faceți față celor mai dure provocări atunci când vă desfășurați activitatea din domeniul construcțiilor: birocrația excesivă, indolența, piedicile fiscale, interesele de grup și contestațiile, lipsa lichidităților și a forței de muncă?

Nu avem încotro, ne-am adaptat unei piețe destul de greoaie și încâlcite. Ne-am format într-o perioada lungă și am ales diverse strategii care să ne fie utile. Sistemul intern creat, oamenii-cheie din cadrul grupului nostru și strategiile alese au ținut mereu cont de tot ce ați menționat, chiar dacă de cele mai multe ori asta a însemnat o muncă dublă sau triplă.

Aveți în derulare proiecte publice majore, precum reabilitarea clădirii-monument a Universității din București, extinderea Aeroportului din Craiova, reabilitarea, modernizarea, extinderea și chiar construcția unui număr de peste nouă spitale (în Tulcea, Timișoara, Cluj-Napoca, Slobozia, Călărași, Pucioasa, Oradea, Balotești și București), a unui centru cultural multifuncțional în Oradea, a unei secțiuni din Autostrada Transilvania, centura orașului Sânmartin, urmând a vă ocupa inclusiv de construcția noilor stadioane din Constanța și Pitești ș.a.m.d. Pe lângă acestea, mai aveți contractate proiecte mari în infrastructura de apă, termoficare, transport. Ce valoare globală estimativă are acest vast portofoliu de lucrări?

În acest moment, portofoliul de lucrări al companiei pentru următorii ani este de peste două miliarde de euro, dar cu siguranță că potențialul poate fi și mai mare, având în vedere tot ceea ce poate realiza echipa noastră.

Pe lângă businessul propriu, sunteți și președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, având o voce sonoră și distinctă în dialogul cu forurile centrale – executiv, legislativ și administrativ. Cum vă hrăniți încrederea de a continua să reprezentați aceste patronate în condițiile de incertitudini de ordin politic, geomilitar, juridic și fiscal din România de azi?

Mă bucur nespus de mult că după ani de zile, împreună cu 20-30 de colegi din breasla noastră, am reușit să creăm un spirit asociativ apreciat atât de patroni, cât și de partenerii din sindicat si chiar și de autoritățile statului român.

Exprimarea prin intermediul asociațiilor patronale reprezintă singurul mod oficial de a reprezenta și a sprijini interesele unui domeniu. Am învățat acest lucru în tinerețe, în țările cu o economie de piață dezvoltată în sute de ani, și mi-am dorit să contribui și eu la implementarea și dezvoltarea activității patronale din România, pentru a putea avea și aici ceea ce regăsim în toate țările dezvoltate economic, social și cultural.