Parlamentul European. Sondaj Eurobarometru din toamna anului 2022

În fiecare stat membru al UE, peste șapte din zece respondenți sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, cele mai mari procente înregistrându-se în Grecia (100%), Cipru (99%), Italia și Portugalia (ambele 98%).

În România, 82% dintre respondenți sunt îngrijorați de costul în creștere al traiului. Prețurile în creștere, inclusiv pentru energie și alimente, sunt resimțite în toate categoriile socio-demografice, precum și în toate mediile educaționale și socio-profesionale.

La nivel european, al doilea cel mai menționat motiv de îngrijorare, cu 82%, este reprezentat de amenințarea sărăciei și a excluziunii sociale. Pe locul trei sunt două motive de îngrijorare (ambele 81%): schimbările climatice și răspândirea războiului în Ucraina în alte țări.

În România, extinderea războiului din Ucraina produce îngrijorare pentru 78% dintre respondenți, iar sărăcia și excluderea socială reprezintă al treilea motiv de îngrijorare (76%).

Cetățenii se așteaptă ca UE să continue să lucreze la soluții pentru atenuarea efectelor agravante ale crizelor consecutive care au lovit continentul. Sprijinul crescut pentru UE se bazează pe experiența din ultimii ani, UE demonstrând o capacitate remarcabilă de a uni și de a implementa măsuri eficiente. Deocamdată, cetățenii nu sunt mulțumiți de acțiunile întreprinse nici la nivel național, nici la nivelul UE. Doar o treime dintre europeni își exprimă satisfacția față de măsurile luate de guvernele lor naționale sau de UE pentru a aborda creșterea costului vieții.

Analizând situația financiară a cetățenilor, potrivit acestui sondaj, consecințele crizelor multiple se resimt din ce în ce mai mult. Aproape jumătate din populația UE (46%) afirmă că nivelul lor de trai a fost deja redus din cauza consecințelor pandemiei de COVID-19, a consecințelor războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei și a crizei costului vieții.

Alți 39% nu și-au redus încă nivelul de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în anul următor, ceea ce înseamnă o perspectivă destul de sumbră pentru 2023. Un alt indicator grăitor al constrângerilor economice din ce în ce mai mari este creșterea ponderii cetățenilor care se confruntă cu dificultăți de plată a facturilor „de cele mai multe ori” sau „uneori”, o creștere de nouă puncte, de la 30% la 39% față de toamna anului 2021.

Multiplele crize geopolitice din ultimii ani continuă să reprezinte provocări apăsătoare pentru cetățeni și decidenți politici. Cu inflația la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, cetățenii din cele 27 state ale UE doresc ca Parlamentul European să se concentreze asupra luptei împotriva sărăciei și excluziunii sociale (37%). Sănătatea publică rămâne relevantă pentru mulți cetățeni europeni (34%), la fel ca și acțiunile continue împotriva schimbărilor climatice (31%). Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (31%) ocupă, de asemenea, un loc important pe listă.

Cetățenii din România participanți la acest sondaj ar dori ca prioritățile Parlamentului European să fie: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), sănătatea publică (36%), pe locul trei fiind lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (28%).

În același timp, crizele recente și, în special, războiul Rusiei împotriva Ucrainei consolidează sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană: 62% consideră că apartenența la UE este „un lucru bun”, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari rezultate înregistrate din 2007. Două treimi dintre cetățenii europeni (66%) consideră că aderarea țării lor la UE este importantă, iar 72% consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. În acest context, „pacea” revine în mintea cetățenilor europeni ca unul dintre motivele fundamentale și fondatoare ale Uniunii: contribuția Uniunii Europene la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalele beneficii ale aderării la UE pentru 36% dintre europeni, o creștere de șase puncte față de toamna anului 2021. În plus, europenii consideră, de asemenea, că UE facilitează o mai bună cooperare între statele membre (35%) și contribuie la creșterea economică (30%).

Pentru respondenții din România, oportunitățile de muncă pentru cetățeni reprezintă principalul beneficiu al statutului de membru al EU (39%), urmat de îmbunătățirea nivelului de trai (27%). Pe locul trei sunt indicate în aceeași măsură (26%) menținerea păcii și consolidarea securității și contribuția la creșterea economică.

Pentru declarația președintelui Parlamentului European, cu privire la rezultatele sondajului, vă invităm să consultați sursa informației.

Sursa informației

✒Vezi și Parlamentul European. Noi reguli pentru asigurarea unor venituri minime care să ofere un nivel de trai decent în UE