Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

20 mai 2016
2 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 5 (2 votes, average: 3,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 2998

Despre

  • Codul penal și Codul de procedură penală
  • Modificări în acord cu directivele europene și cu decizii ale Curții Constituționale pronunțate în perioada 2014-2016

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Guvernul a adoptat, miercuri, 18 mai 2016, o ordonanță de urgență prin care au fost modificate și completate Codul penal, Codul de procedură penală precum și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Considerentele care au stat la baza adoptării ordonanței de urgență în discuție sunt următoarele:

Conferintele Video Universul Juridic

– faptul că, de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și până în prezent a fost adoptat un număr semnificativ de decizii ale Curții Constituționale care au produs au impact semnificativ asupra codului și care necesită intervenție legislativă asupra unor instituții importante.

– necesitatea transpunerii unor acte comunitare cu impact atât asupra dreptului substanțial penal, cât și asupra dreptului procesual penal – prin sporirea garanțiilor oferite în cadrul procedurilor judiciare, față de unele directive existând, de altfel, proceduri de infringement aflate în fază avansată.

–  posibilitatea existenței unor interpretări diferite în jurisprudență cu privire la norme procesual penale aplicabile, de natură a afecta drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor, având drept cauză numărul relativ mare de texte declarate neconstituționale care nu au fost puse în acord cu legea fundamentală, deși termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituție a expirat;

– iminenta împlinire a termenului de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial nr. 240 din 31 martie 2016 a Deciziei Curții Constituționale nr. 23/2016 privind art. 318 CPP, ceea ce va declanșa, în absența unei intervenții legislative, o lipsire de efecte a textelor declarate neconstituționale, determinând imposibilitatea pentru procuror de a mai renunța la urmărire penală, ceea ce va determina la o aglomerare a instanțelor de judecată cu acele cauze penale care ar fi putut fi soluționate fără a se începe urmărirea penală și fără ca acțiunea penală să fie exercitată;

– existența mai multor proceduri de infringement, unele dintre ele aflate în stadii avansate, ceea ce ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu consecința aplicării unor sancțiuni pecuniare al căror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natură a afecta bugetul de stat și îndeplinirea obiectivelor asumate de Guvern.

Principalele modificări aduse instituțiilor dreptului procesual penal privesc:

1. Participarea procurorului sau a unor părți în procesul penal la unele etape procedurale, având în vedere:

– Decizia Curții Constituționale nr. 76/2015 prin care s-a constată că soluția legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua din CPP este neconstituțională;

– Decizia Curții Constituționale nr. 166/2015 prin care s-au declarat neconstituționale prevederile art. 549^1 potrivit cărora judecătorul de cameră preliminară se pronunță „în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)”, respectiv instanța ierarhic superioară ori completul competent se pronunță „fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2);

– Decizia Curții Constituționale nr. 423/2015 prin care s-a constatat, cu privire la 4884 alin. (5) CPP că soluția legislativă potrivit căreia contestația privind durata procesului penal se soluționează „fără participarea părților și a procurorului” este neconstituțională;

– Decizia Curții Constituționale nr. 542/2015 cu privire la art. 431 alin. (1) CPP prin care s-a constatat că admisibilitatea în principiu a contestației în anulare se examinează de către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională;

– Decizia Curții Constituționale nr. 496/2015 prin care, cu referire la art. 335 alin. (4), s-a constatat că soluția legislativă, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăște „fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului” este neconstituțională;

2. Procedura soluționării plângerii împotriva soluțiilor procurorului, având în vedere:

– Decizia Curții Constituționale nr. 599/2014 prin care s-a constatat că soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra plângerii „fără participarea petentului, a procurorului și a intimaților” este neconstituțională;

– Decizia Curții Constituționale nr. 663/ 2014 prin care s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (10) CPP potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „fără participarea procurorului și a inculpatului” este neconstituțională;

– Decizia Curții Constituționale nr. 733/2015 prin care s-a constatat că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) CPP sunt neconstituționale prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală;

3. Procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, având în vedere:

– Decizia Curții Constituționale nr. 235/2015 prin care s-a constatat că dispozițiile art. 488 CPP, precum și soluția legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) CPP, care exclude persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente de la audierea în fața instanței de fond, sunt neconstituționale;

4. Necesitatea reglementării unor căi de atac, având în vedere:

– Decizia Curții Constituționale nr. 24/2016 prin care s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 250 alin. (6) CPP care nu permite și contestarea luării măsurii asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată, este neconstituțională;

5. Necesitatea redactării unor texte clare și previzibile, având în vedere:

– Decizia Curții Constituționale nr. 126/2016 prin care s-a constat că soluția legislativă cuprinsă în art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională;

6. Clarificarea unor competențe, având în vedere:

– Decizia Curții Constituționale nr. 552/2015 prin care s-a constatat că judecătorul de cameră preliminară care verifică legalitatea soluției de netrimitere în judecată nu poate exercita funcția de judecată, astfel încât judecătorul care dispune începerea judecății, în baza art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală este incompatibil să exercite și funcția de judecată;

7. Renunțarea la urmărirea penală, având în vedere:

– Decizia Curții Constituționale nr. 23/2016 prin care s-a constatat că renunțarea la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă controlului și încuviințării instanței de judecată, echivalează cu exercitarea de către procuror a unor atribuții ce aparțin sferei competențelor instanțelor judecătorești, reglementată la art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, motiv pentru care s-a constatat că întreaga instituție a renunțării de către procuror la urmărirea penală, astfel cu era aceasta reglementată la art. 318 alin. (1) CPP contravine legii fundamentale.

În ceea ce privește necesitatea transpunerii unor acte comunitare cu impact atât asupra dreptului substanțial penal, cât și asupra dreptului procesual penal – prin sporirea garanțiilor oferite în cadrul procedurilor judiciare, sunt avute în vedere:

– Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului, față de care procedura de infringement a fost declanșată în cursul anului 2014 (Cauza 2014/0192);

– Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și Directiva 2009/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Directivei 2005/35/CE privind poluarea cauzată de nave și introducerea unor sancțiuni în caz de încălcare;

– Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale;

– Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, față de care a fost declanșată procedura de infringement în luna ianuarie 2016;

– Directiva 2014/62/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului.

Principalele modificări aduse Codului penal privesc:

– termenele de prescripție a răspunderii penale, în acest sens, este modificat alin. (4) al art. 154

– infracțiuni din capitolul privind  traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, în acest sens, este modificat alin. (2) al art. 211; este introdusă o nouă infracțiune – folosirea prostituției infantile – art. 2161; este modificat art. 217 privind sancționarea tentativei

– infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, în acest sens, sunt modificate art. 218 alin. (3) lit. (c); art. 219 alin. (2) lit. c); alin. (3) și (4) ale art. 220; este introdus art. 220 alin. (6); este introdusă lit. d) la art. 221 alin. (2); este introdus alin. (6) la art. 221

– este adăugat un nou capitol, Capitolul VI („Infracțiuni care au produs consecințe deosebit de grave”) care cuprinde art. 2561

– infracțiunea de emitere frauduloasă de monedă, în acest sens, este introdus art. 315 alin. (3)

– nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, în acest sens, este introdus alin. (6) al art. 345

– infracțiunea de infectare a apei, în acest sens, este modificat art. 356

– infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, în acest sens, este modificat alin. (1) al art. 374; la art. 374 se introduc două noi alineate alin.(11) și (12); de asemenea, la art. 374 se introduce și alin. (31); este modificat alin. (4) al art. 374; în fine, tot la art. 374 se introduce un nou alineat, alin. (41).

Principalele modificări aduse Legii nr. 304/2004 privesc:

– art. 31 alin. (1), unde după lit. e) se introduce o nouă literă, lit. f)
👍Vezi și: Codul penal și Codul de procedură penală, modificate printr-o ordonanță de urgență a Guvernului

Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului penal, a Codului de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară was last modified: iunie 9th, 2016 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter