Normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate – modificări (OPCNAS nr. 388/2021)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după pct. 1.4, se introduc două noi puncte, pct. 1.4^1-1.4^3 cu următorul conținut:

„1.4^1. Atribuțiile CAI sunt următoarele:

a) dezbate și avizează planul multianual și planul anual pentru activitatea de audit public intern, prin emiterea unui aviz;

b) analizează și emite o opinie asupra recomandărilor formulate de auditorii interni, inclusiv asupra celor care nu au fost însușite de președintele CNAS, prin emiterea unei opinii;

c) avizează Carta auditului public intern, prin emiterea unui aviz;

d) examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a auditorului intern și propune președintelui CNAS măsurile necesare;

e) analizează și avizează Raportul anual al activității de audit public intern din cadrul CNAS și CAS, prin emiterea unui aviz;

f) colaborează cu reprezentanții structurilor funcționale din cadrul CNAS, în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin;

g) își analizează activitatea, evaluează propria eficiență și elaborează anual un raport de activitate, pe care îl transmite DAPI;

h) colaborează cu UCAAPI în vederea realizării atribuțiilor și îmbunătățirii activității de audit intern la nivelul CNAS și CAS.

1.4^2. Atribuțiile secretariatului tehnic al CAI sunt următoarele:

a) pregătirea materialelor pentru a fi supuse dezbaterii comitetului de audit intern;

b) completarea Registrului avizelor și opiniilor emise de comitetul de audit intern;

c) redactarea rapoartelor periodice privind activitatea comitetului de audit intern;

d) redactarea proceselor-verbale ale ședințelor comitetului de audit intern, care cuprind dezbaterile realizate;

e) primirea și distribuirea corespondenței comitetului de audit intern;

f) executarea altor sarcini necesare bunei desfășurări a activității comitetului de audit intern;

g) elaborarea proiectelor de acte administrative privind numirea membrilor CAI;

h) gestionarea și arhivarea documentației specifice activității CAI;

i) înaintarea estimării bugetului pentru plata indemnizațiilor de ședință pentru membrii CAI.

1.4^3.Atribuțiile președintelui CAI sunt următoarele:

a) aduce la cunoștința președintelui CNAS, prin intermediul directorului DAPI, situațiile de încetare a calității de membru în CAI prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele privind înființarea comitetelor de audit intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 554/2014;

b) convoacă membrii CAI în ședințele de lucru;

c) conduce ședințele CAI;

d) semnează documentele elaborate în cadrul CAI;

e) poate participa la ședințele organizate de conducerea CNAS, la solicitarea acesteia, în vederea exprimării opiniei comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, pct. 2.1 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.1. Codul privind conduita etică a auditorului intern

2.1.1. Personalul care exercită activități de audit public intern este obligat să respecte normele de conduită aplicabile funcției de auditor public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv prevederile Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 655/2011 – Codul etic și regulile de conduită aplicabile salariaților din cadrul CNAS și CAS*), precum și prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern.

*) Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 655/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

2.1.2. Personalul care exercită activitatea de audit public intern nu trebuie implicat în niciun fel în îndeplinirea activităților pe care, în mod potențial, le poate audita și nici în elaborarea și implementarea sistemelor de control ale CNAS și CAS.

2.1.3. Funcția de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcții ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.

2.1.4. Persoanele care exercită activitatea de audit public intern nu pot fi sancționate sau trecute în altă funcție pentru acțiunile lor întreprinse cu bună-credință în exercițiul atribuțiilor și în limita acestora.

2.1.5. Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situații pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.

2.1.6. Auditorii publici interni sunt responsabili de protecția documentelor referitoare la auditul public intern la care au avut acces, precum și de protecția datelor cu caracter personal la care au acces cu ocazia desfășurării activităților specifice.

2.1.7. Persoanele care sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu președintele CNAS nu pot fi auditori interni în cadrul CNAS.

2.1.8. Auditorii publici interni nu pot fi desemnați să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate dacă sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.

2.1.9. Auditorilor interni nu trebuie să li se încredințeze misiuni de audit public intern în domeniile de activitate în care aceștia au deținut funcții sau au fost implicați în alt mod; această interdicție se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.

2.1.10. Auditorii publici interni care se găsesc în una dintre situațiile prevăzute la subpunctele 2.1.1-2.1.3 au obligația de a informa de îndată, în scris, directorul DAPI”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.2.2 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.2.2. Normele metodologice specifice se elaborează în conformitate cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern și buna practică în domeniul auditului public intern”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.1.2 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.3.1.2. Carta auditului intern se elaborează de către DAPI ca document distinct de normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern, se avizează de CAI și se aprobă de președintele CNAS, după obținerea avizului favorabil al UCAAPI. Directorul DAPI este responsabil pentru întocmirea și actualizarea periodică a Cartei auditului intern”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.1.3 se abrogă.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.3 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.3.3. Numirea, respectiv destituirea directorului DAPI

2.3.3.1. Numirea directorului DAPI se face de către președintele CNAS în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcții, cu avizul UCAAPI.

2.3.3.2. Candidații pentru funcția de director DAPI depun la UCAAPI documentele pentru obținerea avizului:

a) curriculum vitae;

b) minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu experiență în domeniul auditului intern;

c) o lucrare de concepție privind organizarea și exercitarea auditului intern la nivelul sistemului asigurărilor sociale de sănătate;

d) o declarație privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni.

2.3.3.3. Destituirea directorului DAPI se face de către președintele CNAS cu avizul UCAAPI.

Președintele CNAS solicită UCAAPI avizul în vederea destituirii, cu menționarea motivelor destituirii”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.4 se modifică și va avea următorul conținut:

„2.3.4. Numirea, respectiv revocarea auditorilor publici interni

2.3.4.1. Candidații la funcția de auditor public intern trebuie să solicite avizul DAPI.

2.3.4.2. Pentru obținerea avizului, candidații depun, cu cel puțin 7 zile lucrătoare înainte de data emiterii avizului, un dosar care cuprinde următoarele documente:

a) curriculum vitae;

b) o declarație privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni;

c) o lucrare în domeniul auditului public intern;

d) două scrisori de recomandare de la persoane cu experiență în domeniul auditului intern.

2.3.4.3. Comisia de avizare formată din directorul DAPI, 2 auditori publici interni și un secretar desemnați de directorul DAPI are următoarele atribuții:

a) analizează și evaluează documentele cuprinse în dosarul de avizare;

b) organizează interviul cu persoana care solicită obținerea avizului;

c) acordă calificativele pentru fiecare etapă a procedurii de avizare (analiza documentației și interviul);

d) stabilește calificativul final;

e) propune eliberarea avizului, respectiv aviz favorabil sau aviz nefavorabil, după caz.

2.3.4.4. Directorul DAPI transmite comisiei, spre analiză, documentele depuse.

2.3.4.5. Organizarea interviului cu persoana solicitantă se realizează în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării.

2.3.4.6. Acordarea calificativului de către comisie: notarea și stabilirea calificativului se fac pentru fiecare probă cu note de la 1 la 10 și, în funcție de media obținută, se stabilește calificativul final astfel:

a) slab, pentru medii sub 7;

b) bine, pentru medii cuprinse între 7 și 9;

c) foarte bine, pentru medii peste 9.

2.3.4.7. Avizul este favorabil pentru calificativele bine și foarte bine și nefavorabil în cazul în care se obține calificativul slab.

2.3.4.8. Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante și președintelui CNAS în termen de două zile de la data susținerii interviului.

2.3.4.9. După obținerea avizului, numirea auditorului public intern se face de către președintele CNAS în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcției publice de auditor.

2.3.4.10. Obținerea avizului este necesară și în situația în care ocuparea funcției de auditor se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, în temeiul secțiunii 1 capitolul IX titlul II din partea a VI-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, întocmirea ordinului de modificare a raporturilor de serviciu se realizează doar după obținerea avizului favorabil, cu respectarea procedurii menționate la subpunctele 2.3.4.1-2.3.4.8.

2.3.4.11. Revocarea auditorilor interni

2.3.4.11.1. Pentru revocarea auditorilor publici interni președintele CNAS înștiințează directorul DAPI despre intenția de revocare a unui auditor public intern și despre motivele acesteia.

2.3.4.11.2. Directorul DAPI analizează motivele, efectuează investigații, are consultări directe cu auditorul, după caz, și, în termen de 10 zile lucrătoare de la înștiințare, prezintă avizul favorabil sau nefavorabil.

2.3.4.11.3. Avizul negativ în cazul revocării are în vedere examinarea motivelor invocate, numai din punctul de vedere al respectării normelor, procedurilor aplicabile domeniului, precum și a Codului privind conduita etică a auditorului intern de către auditorul public intern, coroborate cu fișa postului acestuia”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după subpct. 2.3.4, se introduc două noi subpuncte, subpct. 2.3.4^1-2.3.4^2 cu următorul conținut:

„2.3.41. Numirea membrilor CAI

2.3.41.1. Nominalizarea membrilor în CAI al CNAS se face prin parcurgerea următoarelor etape:

a) aprobarea de către președintele CNAS, la propunerea DAPI, a criteriilor de selectare a instituțiilor publice centrale în vederea transmiterii scrisorilor de intenție pentru selectarea auditorilor interni în CAI al CNAS;

b) transmiterea de către CNAS, prin DAPI, a scrisorilor de intenție adresate instituțiilor publice centrale care îndeplinesc criteriile aprobate de către președintele CNAS pentru selectarea auditorilor interni în CAI al CNAS;

c) solicitarea de către DAPI a propunerilor de specialiști din cadrul CNAS, în vederea selectării lor ca membri în CAI al CNAS, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. b) și alin. (4) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare;

d) elaborarea de către DAPI a documentației privind selectarea și desemnarea membrilor CAI al CNAS;

e) numirea membrilor CAI al CNAS, prin ordin al președintelui CNAS, pe baza propunerilor directorului DAPI și a documentației elaborate de DAPI.

2.3.41.2. Nominalizarea auditorilor interni cu experiență de minimum 5 ani ca membri în CAI al CNAS se realizează de către președintele CNAS în baza propunerilor formulate de alte instituții publice centrale, care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea CNAS și care îndeplinesc condițiile pentru constituirea comitetelor de audit intern, în conformitate cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare.

2.3.41.3. CNAS trimite, prin DAPI, instituțiilor publice centrale ce îndeplinesc criteriile de selecție aprobate de președintele CNAS scrisori de intenție pentru selectarea în comitetul de audit intern a auditorilor interni, iar acestea formulează propuneri, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea acestora.

2.3.41.4. CNAS, prin DAPI, stabilește, prin referat aprobat de președintele CNAS, criterii de selectare a instituțiilor publice centrale cărora le transmite scrisori de intenție.

2.3.41.5. Propunerile privind persoanele nominalizate se transmit CNAS, însoțite de un curriculum vitae detaliat.

2.3.41.6. Specialiștii din cadrul CNAS, prevăzuți la art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, sunt propuși ca membri în CAI de către structurile funcționale, ca urmare a scrisorilor transmise de DAPI.

2.3.41.7. Numirea auditorilor interni și a specialiștilor se realizează prin ordin al președintelui CNAS, pe baza analizei documentației elaborate și prezentate de către DAPI.

2.3.41.8. Procesul de selectare și desemnare în CAI a unui auditor intern sau a unui specialist în domeniul specific CNAS este legal realizat numai dacă există cel puțin câte două propuneri primite de la alte instituții publice, respectiv de la structurile de specialitate din cadrul CNAS.

2.3.42. Încetarea calității de membru în CAI

2.3.42.1. Calitatea de membru în CAI încetează în următoarele situații:

a) la cererea acestuia;

b) în cazul pierderii calității de auditor intern a membrilor selectați în CAI;

c) la încetarea raporturilor de serviciu cu instituția publică în care este încadrat;

d) la încetarea calității de director DAPI;

e) la revocarea mandatului de către instituția care l-a nominalizat.

2.3.42.2. Constatarea situațiilor prevăzute la subpunctul 2.3.42.1 este de competența președintelui CAI, care le aduce la cunoștința președintelui CNAS, prin directorul DAPI.

2.3.42.3. Încetarea calității de membru în situațiile prevăzute la subpunctul 2.3.42.1 se dispune prin ordin al președintelui CNAS.

2.3.42.4. Locul de membru în CAI devenit vacant se ocupă după aceeași procedură utilizată la numirea acestuia”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după subpct. 2.3.5.3, se introduce un nou subpunct, subpct. 2.3.5.3^1-, cu următorul conținut:

„2.3.5.3^1. Pregătirea profesională continuă

2.3.5.3^1.1. Pregătirea profesională continuă a auditorilor interni se realizează în baza Programului anual de pregătire profesională continuă, aprobat de directorul DAPI, prin alocarea unui fond de timp de minimum 15 zile lucrătoare pentru fiecare auditor intern.

2.3.5.3^1.2. La elaborarea Programului anual de pregătire profesională continuă se au în vedere competențele ce trebuie deținute de auditorii interni, precum și eventualele teme stabilite de UCAAPI”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, subpct. 2.3.6.2.1 și 2.3.6.2.2 se modifică și vor avea următorul conținut:

„2.3.6.2.1. Evaluările interne sunt realizate de către directorul DAPI și constau în:

a) evaluări periodice, realizate prin evaluări privind performanțele auditorilor publici interni, anual și cu ocazia finalizării fiecărei misiuni de audit public intern, precum și prin autoevaluări realizate în domeniul sistemului de control intern/managerial;

b) evaluări continue, realizate prin monitorizarea îndeplinirii activităților/acțiunilor și supervizarea misiunilor de audit public intern;

c) evaluările realizate de către structurile auditate la finalizarea misiunilor de audit public intern, precum și de alte structuri cu atribuții în acest sens.

2.3.6.2.2. Evaluările externe se realizează, cel puțin o dată la 5 ani, de către UCAAPI, care evaluează activitatea de audit public intern a DAPI, din punctul de vedere al conformității și performanței, prin:

a) verificarea respectării de către DAPI a normelor, instrucțiunilor, Codului privind conduita etică a auditorului intern;

b) evaluarea calității activității de audit intern, pe baza unor criterii de evaluare stabilite în raport cu cadrul normativ aplicabil;

c) furnizarea unei opinii, în funcție de nivelurile de apreciere acordate și prin formularea de recomandări menite să corecteze disfuncțiile și să îmbunătățească activitățile, cu ocazia realizării fiecărei misiuni de audit public intern”.