Normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate – modificări (OPCNAS nr. 388/2021)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, pct. 1.2 se modifică și va avea următorul conținut:

„1.2. Structurile implicate în asigurarea activității de audit public intern în cadrul CNAS și CAS

1.2.1. La nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, auditul public intern este organizat în baza art. 304 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și se realizează de către Direcția audit public intern (DAPI) a CNAS, ca structură centrală distinctă, specializată, unică.

1.2.2. DAPI își exercită atribuțiile în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013, și ale Normelor metodologice specifice privind exercitarea auditului public intern, aprobate prin ordin al președintelui CNAS.

1.2.3. Directorul DAPI este responsabil pentru conducerea, organizarea, coordonarea și desfășurarea activităților de audit public intern.

1.2.4. La nivelul CNAS se organizează Comitetul de audit intern (denumit în continuare CAI), în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 554/2014 pentru aprobarea Normelor privind înființarea comitetelor de audit intern.

1.2.5. Secretariatul tehnic este asigurat de DAPI, iar desemnarea persoanei care asigură secretariatul tehnic și a înlocuitorului acesteia se face prin decizie a directorului DAPI”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, pct. 1.3 se modifică și va avea următorul conținut:

„1.3. Organizarea Direcției audit public intern

1.3.1. La nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, auditul public intern este organizat și se exercită distinct de celelalte activități din cadrul entității, prin intermediul Direcției audit public intern (DAPI).

1.3.2. Auditul public intern reprezintă activitatea funcțional-independentă și obiectivă, de asigurare și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile desfășurate în cadrul CNAS și CAS.

1.3.3. Auditul public intern ajută CNAS și CAS să își îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de guvernanță.

1.3.4. Obiectivul general al auditului public intern la nivelul CNAS și CAS îl reprezintă îmbunătățirea managementului acestora și poate fi atins, în principal, prin:

a) activitatea de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza CNAS și CAS o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control și de guvernanță;

b) activitatea de consiliere menită să adauge valoare și să îmbunătățească procesele guvernanței în CNAS și CAS, fără ca auditorul să își asume responsabilități manageriale;

c) misiuni ad-hoc, în mod excepțional, pe baza aprobării președintelui CNAS;

d) misiuni de urmărire a implementării recomandărilor și a progreselor înregistrate și raportate de entitatea/structura auditată.

1.3.5. Sfera auditului public intern cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul CNAS și CAS conform atribuțiilor acestora pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, inclusiv evaluarea sistemului de control intern managerial.

1.3.6. DAPI este dimensionat pe baza volumului de activitate și a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea tuturor activităților cuprinse în sfera auditului public intern, la nivelul CNAS și CAS, conform prevederilor legale.

1.3.7. Necesarul de posturi se fundamentează și se propune spre aprobare, cu respectarea actelor normative specifice, președintelui CNAS, de către directorul DAPI, după parcurgerea următoarelor etape:

a) identificarea tuturor activităților desfășurate atât în cadrul CNAS, cât și în cadrul CAS;

b) identificarea riscurilor asociate activităților desfășurate de entitățile prevăzute la lit. a);

c) identificarea formelor de control intern atașate fiecărei activități;

d) stabilirea riscurilor reziduale ca urmare a exercitării formelor de control;

e) stabilirea fondului de timp necesar efectuării misiunilor de audit public intern, prin luarea în considerare a următorilor factori: bugetul alocat CNAS, respectiv CAS, numărul instituțiilor subordonate, complexitatea și importanța activităților, numărul angajaților, respectarea periodicității în auditare, activitățile care prezintă riscuri mari/medii”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după pct. 1.3, se introduc două noi puncte, pct. 1.3^1-1.3^2 cu următorul conținut:

„1.3^1. Organizarea Comitetului de audit intern

1.3^1.1. La nivelul CNAS se organizează Comitetul de audit intern (denumit în continuare CAI), în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 554/2014 pentru aprobarea Normelor privind înființarea comitetelor de audit intern.

1.3^1.2. Numărul membrilor comitetului de audit intern este de 5 și este stabilit prin ordin al președintelui CNAS.

1.3^1.3. Membrii Comitetului de audit intern la nivelul CNAS sunt numiți prin ordin de președintele CNAS, cu respectarea componenței prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

1.3^1.4. Mandatul membrilor Comitetului de audit intern al CNAS este de 3 ani de la data numirii și se poate reînnoi o singură dată.

1.3^1.5. CAI are următoarea componență:

a) auditori interni cu experiență de minimum 5 ani – 2 persoane;

b) specialiști cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de activitate al CNAS sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice – 2 persoane;

c) directorul DAPI.

1.3^1.6. Auditorii interni nominalizați la subpunctul 1.31.5 lit. a) își desfășoară activitatea în alte instituții publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea CNAS și care îndeplinesc condițiile pentru constituirea comitetelor de audit intern.

1.3^1.7. Specialiștii nominalizați la subpunctul 1.31.5 lit. b) își desfășoară activitatea în cadrul CNAS și nu ocupă funcții de conducere.

1.3^1.8. Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea în număr egal a persoanelor nominalizate la subpunctul 1.31.5 lit. a) și b).

1.3^1.9. CAI este condus de un președinte, ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată; directorul DAPI nu poate îndeplini funcția de președinte.

1.3^1.10. Regulamentul de organizare și funcționare a CAI este elaborat și aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi, potrivit art. 12 alin. (2) din Normele privind înființarea comitetelor de audit intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 554/2014.

1.3^1.11. Membrii CAI primesc o indemnizație de ședință stabilită în aceleași condiții ca și indemnizația de ședință a membrilor Comitetului pentru audit public intern (CAPI). Indemnizația se suportă din bugetul CNAS.

1.3^1.12. CAI se întrunește de două ori pe an, în ședințe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare, numai pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la art. 10 lit. b), d) și f) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

1.3^1.13. La cererea președintelui CNAS, președintele CAI va participa la ședințele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.

1.3^1.14. Metodologia de selecție a membrilor CAI este elaborată de DAPI și propusă spre aprobare președintelui CNAS.

1.3^1.15. Metodologia de selecție a membrilor CAI cuprinde criteriile de selecție a instituțiilor publice la care sunt transmise scrisori de intenție în vederea nominalizării persoanelor propuse a face parte din CAI, criteriile de selecție a structurilor din cadrul CNAS care vor transmite specialiști, criterii de selecție a membrilor CAI, diverse modele de formulare (scrisori de intenție) și alte informații și documente care vor fi detaliate în metodologie.

1.3^1.16. Ședințele CAI se organizează potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare.

1.3^2. Asigurarea Secretariatului tehnic

1.3^2.1. Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern de la nivelul CNAS este asigurat de o persoană din cadrul DAPI, desemnată de directorul DAPI și care are atribuții prevăzute în acest sens în fișa postului”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, pct. 1.4 se modifică și va avea următorul conținut:

„1.4. Atribuțiile structurilor implicate în realizarea activității de audit public intern

1.4.1. Atribuțiile DAPI sunt următoarele:

a) elaborează/actualizează normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, avizate de Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern din Ministerul Finanțelor, denumită în continuare UCAAPI, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

b) elaborează/actualizează Carta auditului intern, cu avizul Comitetului de audit intern și al UCAAPI;

c) elaborează proiectul Planului multianual de audit public intern și, pe baza acestuia, proiectul Planului anual de audit public intern, pe care le supune aprobării președintelui CNAS, cu avizul CAI;

d) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control ale CNAS și CAS sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;

e) efectuează auditul public intern asupra tuturor activităților desfășurate în cadrul CNAS și CAS, cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice, precum și la administrarea patrimoniului public. Direcția de audit public intern auditează, cel puțin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

(i) activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanțare externă;

(ii) plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;

(iii) administrarea patrimoniului, precum și vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;

(iv) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;

(v) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;

(vi) alocarea creditelor bugetare;

(vii) sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;

(viii) sistemul de luare a deciziilor;

(ix) sistemele de conducere și control, precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;

(x) sistemele informatice;

f) realizează în bune condiții misiunile dispuse de UCAAPI și cuprinse în planul anual de audit public intern și le raportează în termenele fixate. Modalitatea de planificare, derulare, realizare și raportare respectă în totalitate procedura stabilită de UCAAPI;

g) informează trimestrial, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea trimestrului, UCAAPI despre recomandările neînsușite de către președintele CNAS;

h) raportează periodic către UCAAPI constatările, concluziile și recomandările rezultate din activitatea de audit public intern;

i) valorifică rezultatele activității de audit public intern și raportează președintelui CNAS și UCAAPI, prin raportul anual, cu avizul CAI, despre modul de realizare a obiectivelor DAPI;

j) în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează președintelui CNAS și structurii de control intern abilitate, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare;

k) supune analizei CAI, în vederea emiterii unei opinii, recomandările formulate de auditorii interni, inclusiv cele care nu au fost însușite de președintele CNAS;

l) stabilește criteriile de selectare a instituțiilor publice centrale, în vederea transmiterii scrisorilor de intenție pentru desemnarea auditorilor interni în CAI;

m) elaborează și transmite scrisorile de intenție către instituțiile publice centrale, în vederea selectării auditorilor interni în CAI;

n) stabilește criteriile de selectare a structurilor interne de specialitate în vederea transmiterii scrisorilor de intenție pentru desemnarea specialiștilor în CAI;

o) elaborează și transmite scrisorile de intenție către structurile de specialitate din cadrul CNAS, pentru selectarea în CAI a specialiștilor în domeniu;

p) elaborează documentația prin care se fundamentează propunerile de persoane desemnate pentru CAI, pe baza analizei documentelor primite de la structurile/instituțiile la care s-au comunicat scrisori de intenție;

q) asigură organizarea, păstrarea și arhivarea proceselor- verbale ale ședințelor CAI;

r) asigură secretariatul tehnic al CAI;

s) prelucrează informațiile din Raportul de activitate al CAI și le include în Raportul anual privind activitatea de audit public intern din cadrul CNAS și CAS”.