Nemotivarea criticilor formulate. Viciu de formă care atrage nulitatea hotărârii cu consecinţa casării acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare (NCPC, L. nr. 58/1934, L. nr. 31/1990)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 2516/2020

NCPC: art. 425 alin. (1) lit. b), art. 488 alin. (1) pct. 6, art. 496, art. 497, art. 501 alin. (3); L. nr. 58/1934: art. 10, art. 63; L. nr. 31/1990: art. 54-55

Analizând decizia atacată în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Nemotivarea în oricare din ipotezele menționate de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. constituie un viciu de formă care atrage nulitatea hotărârii, cu consecința casării acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. prevede că, în considerentele hotărârii, judecătorul trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis cât și motivele pentru care s-au respins cererile părților.

Aceste dispoziții legale au fost prevăzute de legiuitor, atât în interesul unei bune administrări a justiției, cât și pentru a da posibilitatea instanțelor de judecată superioare de a exercita un control efectiv și eficient al modului de desfășurare a procesului civil în etapele procesuale anterioare.

Din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că decizia atacată este contradictorie deoarece pe de o parte, instanța de apel reține că prin art. 7 pct. 10 din actul adițional nr. x din 27 ianuarie 2011 la contractul de credit nr. x din 26 august 2008 s-a convenit de către apelanta-reclamantă și D. S.A. că cele două bilete la ordin în alb emise de societatea apelantă în favoarea băncii și avalizate, unul de dl. C. în calitate de asociat și unul de dna. E. în calitate de administrator să fie înlocuite cu unele în format nou, că „așa cum rezultă cu evidență din cuprinsul hotărârii AGA A. S.R.L. nr. 1 din 26 ianuarie 2011 dl. C. a fost împuternicit să semneze în numele apelantei-reclamante … menținerea garanțiilor existente și suplimentarea cu două contracte de fidejusiune încheiate cu asociații C. și E.”, iar pe de altă parte reține „ca atare nu există nicio mențiune în cuprinsul Hotărârii AGA A. S.R.L. nr. 1 din 26 ianuarie 2011 din care să rezulte că dl. F. a fost împuternicit să semneze biletul la ordin seria x nr. x emis la 27 ianuarie 2011”.

Așadar, contradictorialitatea instanței de apel rezultă că, deși în cuprinsul actului adițional nr. x din 27 ianuarie 2011 este menționat faptul că dl. C. a fost împuternicit să semneze prin hotărârea AGA A. S.R.L. nr. 1 din 26 ianuarie 2011, iar dna. E. a semnat în calitate de garant, reține că nu a fost depusă vreo dovadă din care să rezulte că dl. C. ar fi fost împuternicit de intimata-reclamantă să semneze biletul la ordin.

Acest mod de construire al raționamentului instanței de apel este contradictoriu deoarece nu reflectă mecanismul logico-juridic prin care s-a format convingerea acesteia în vederea pronunțării soluției, iar consecința motivării contradictorii este casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În ceea ce privește critica recurentei referitoare la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 10 și 63 din Legea nr. 58/1934 și ale art. 54-55 din Legea nr. 31/1990 și încadrată în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție nu o va mai analiza față de efectul pe care îl produce motivarea contradictorie de către instanța de apel a deciziei atacate.

Având în vedere considerentele arătate Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art. 488 pct. 6 coroborat cu art. 496 și 497 C. proc. civ. va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată instanței de apel.

Potrivit art. 501 alin. (3) C. proc. civ., după casare, instanța de fond va judeca din nou, în limitele casării și ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.

Sursa informației: www.scj.ro.