Neconstituționalitate. Procedura insolvenței. Egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (NCPC, Constituția României)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. CCR nr. 499/2017

NCPC: art. 509 alin. (1) pct. 11; H.G. nr. 460/2005: art. 12 alin. (5); Legea nr. 85/2006:  art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (1)-(3), (8) și (9), art. 21 alin. (3), art. 61 alin. (1) și (3), art. 77 alin. (2) și (3), art. 149, art. 156 alin. (2), art. 344 lit. a) din titlul V; Legea nr. 47/1992: art. 1-3, 10, art. 11 alin. (1) lit. A.d), art. 29; Constituția Românei: art. 16, art. 21, art. 126 alin. (2), art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4)

În M. Of. nr. 78 din 26 ianuarie 2018, a fost publicată Decizia CCR nr. 499/2017 din 4 iulie 2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) și (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) și (3), precum și ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, pct. 29, ale art. 7 alin. (8) și (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) și (3), precum și ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Ciprian Iulian Damian în Dosarul nr. 1.402/89/2014/a9 al Curții de Apel Iași – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 954D/2016.

Examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) și (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) și (3), precum și ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței (M. Of. nr. 359 din 21 aprilie 2006; cu modif. ult.), care au următorul cuprins:

– Art. 3 pct. 29:

„În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […]

29. Buletinul procedurilor de insolvență este publicația editată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care are drept scop publicarea citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii de insolvență prevăzute de prezenta lege;”;

– Art. 7 alin. (8) și (9):

„(8) În vederea publicării citațiilor, convocărilor și notificărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, după deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege, se editează Buletinul procedurilor de insolvență, publicație editată de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

(9) Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătorești în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.”;

– Art. 21 alin. (3):

„(3) Contestația trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1)”.

Dispozițiile alin. (1), la care fac referire prevederile criticate, au următorul cuprins:

„(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, precum și o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvență. La fiecare 120 de zile judecătorul- sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate.”;

– Art. 77 alin. (2) și (3):

„(2) Operațiunile de publicare în Buletinul procedurilor de insolvență a actelor de procedură emise de instanțele judecătorești și de administratorul judiciar/lichidator în cadrul derulării procedurii de insolvență se efectuează cu titlu gratuit.

(3) Actele de procedură emise de administratorul judiciar și de lichidator care, potrivit prezentei legi, sunt supuse și formalității de publicitate prin registrul comerțului, alături de publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolvență, se depun la Buletinul procedurilor de insolvență, iar înregistrarea în registrul comerțului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit.”;

– Art. 156 alin. (2):

„(2) Citarea, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență, conform art. 7 din prezenta lege, vor fi efectuate și potrivit Codului de procedură civilă pe durata a 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

13. Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (M. Of. nr. 466 din 25 iunie 2014). Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date”, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 (M. Of. nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

14. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, prin Decizia nr. 308 din 12 mai 2016 (M. Of. nr. 585 din 2 august 2016), a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă prevăzută la art. 21 alin. (3), care stabilește că termenul de 3 zile pentru înregistrarea contestației curge de la data depunerii raportului prevăzut la alin. (1), este neconstituțională.

16. Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]”, precum și din dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale” și ținând cont de faptul că Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, mai sus menționată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței constituționale în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

17. În acest context, Curtea reține că, în prezenta cauză, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenței sale, spre exemplu, Decizia nr. 404 din 3 iulie 2014 (M. Of. nr. 597 din 11 august 2014), în temeiul deciziei de admitere mai sus menționate (Decizia nr. 308 din 12 mai 2016), prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

18. Cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 308 din 12 mai 2016, paragrafele 36-39, Curtea a reținut că, în ceea ce privește procedurile de insolvență, cu precădere în situația din speța de față prevăzută la art. 21, legiuitorul, prin Legea nr. 85/2006, și-a îndeplinit obligația constituțională de a stabili norme de procedură care să prevadă posibilitatea contestării actelor efectuate în derularea firească a acestei proceduri, respectiv a statuat că „debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată având posibilitatea de a face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar” [art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006], contestație ce se înregistrează în termen de 3 zile de la depunerea la dosarul cauzei a raportului administratorului judiciar [art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006].

19. În ceea ce privește termenele procedurale, Curtea Constituțională a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21. Așadar, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – material sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu trebuie să conducă la o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură [Decizia nr. 251 din 9 martie 2006 (M. Of. nr. 319 din 10 aprilie 2006)].

20. Însă, astfel cum a statuat și instanța de contencios constituțional în numeroase cauze, principiul accesului liber la justiție consacrat de art. 21 din Legea fundamentală implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale [Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 (M. Of. nr. 307 din 5 aprilie 2006)]. În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrariului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66).

21. Față de cele prezentate, Curtea a constatat că legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera măsuri care să permită accesul la justiție în ceea ce privește contestarea raportului administratorului judiciar, stabilind posibilitatea ca debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată să poată face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, fără însă a preciza, în mod concret, o dată obiectivă, nesusceptibilă de arbitrariu, care este data depunerii raportului lunar, dată de la care ar trebui înregistrată contestația.

22. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (8) și (9), art. 77 alin. (2) și (3) și art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, din examinarea conținutului normativ reiese că acestea reglementează Buletinul procedurilor de insolvență, precum și aspecte referitoare la editarea acestuia în vederea publicării citațiilor, convocărilor și notificărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești. De asemenea, aceste dispoziții prevăd unele proceduri și operațiuni legate de acest Buletin al procedurilor de insolvență, în sensul că publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătorești în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării, respectiv faptul că operațiunile de publicare a actelor de procedură emise de instanțele judecătorești și de administratorul judiciar/lichidator în cadrul derulării procedurii de insolvență se efectuează cu titlu gratuit; actele de procedură emise de administratorul judiciar și de lichidator care, potrivit acestei legi, sunt supuse și formalității de publicitate prin registrul comerțului, alături de publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolvență, se depun la Buletinul procedurilor de insolvență, iar înregistrarea în registrul comerțului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit; iar ca măsură tranzitorie, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006, se prevede că, în ceea ce privește citarea, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență, conform art. 7 din această lege, vor fi efectuate și potrivit Codului de procedură civilă pe durata a 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi.

23. Față de acestea, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate consideră că soluțiile legislative cuprinse în prevederile criticate sunt contrare art. 16 și art. 21 din Constituție, deoarece, pe de o parte, încalcă principiului egalității în ceea ce privește accesul, în mod egal și gratuit, la Buletinul procedurilor de insolvență pentru toți participanții la procedura insolvenței, ceea ce conduce și la încălcarea accesului liber la justiție.

24. Buletinul procedurilor de insolvență este publicația editată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care are drept scop publicarea citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii de insolvență prevăzute de Legea nr. 85/2006 [art. 3 pct. 29 din Legea nr. 85/2006) ]. În acest context, Curtea Constituțională reiterează faptul că, astfel cum a reținut, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007 (M. Of. nr. 31 din 15 ianuarie 2008), după deschiderea procedurii, luarea efectivă la cunoștință a actelor se face prin Buletinul procedurilor de insolvență (cu excepția primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, și care se realizează nu numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, ci și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă). Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, citarea părților și comunicarea actelor de procedură, a convocărilor și a notificărilor se vor realiza prin Buletinul procedurilor de insolvență. Această prevedere are în vedere actele de procedură ulterioare deschiderii procedurii insolvenței și, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, se aplică tuturor acelor persoane „ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluționare judecătorului-sindic, în condiții de contradictorialitate”. Anterior începerii procedurii, comunicarea actelor de procedură se face potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. De asemenea, potrivit art. 7 alin. (3) coroborat cu art. 61 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, notificarea deschiderii procedurii insolvenței se va face către creditori, debitor și oficiul registrului comerțului sau, după caz, registrul societăților agricole ori alte registre conform prevederilor Codului de procedură civilă, publicându-se totodată, conform prevederilor art. 61 alin. (3), într-un ziar de largă circulație și în Buletinul procedurilor de insolvență. Excepție de la această notificare vor face doar creditorii ce nu au putut fi identificați și debitorii al căror sediu nu este cunoscut, pentru care notificarea se va face doar prin Buletinul procedurilor de insolvență. Față de acestea, Curtea a observat că legea instituie măsuri deosebite pentru ca părțile implicate în procedura insolvenței, respectiv debitorii și creditorii, să se bucure de o informare corectă a situației lor juridice, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceștia să-și poată exercita dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, persoanele notificate vor fi citate și li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare sau dreptului de acces liber la justiție. De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situații specifice, fără a se putea reține că este încălcat principiul egalității sau accesul liber la justiție.

25. Potrivit art. 12 alin. (5) din H.G. nr. 460/2005 privind conținutul, etapele, condițiile de finanțare, publicare și distribuire a Buletinului procedurilor de insolvență (M. Of. nr. 474 din 3 iunie 2005; cu modif. ult.): „Oficiul Național al Registrului Comerțului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvență, care va cuprinde următoarele informații: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvență și instanța pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanța judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii și numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor”.

26. Comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părți și o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială, prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 256 din 6 mai 2014 (M. Of. nr. 435 din 13 iunie 2014)].

27. Mai mult, în jurisprudența sa, spre exemplu Decizia nr. 557 din 12 iulie 2016 (M. Of. nr. 897 din 9 noiembrie 2016), Curtea a reținut că, în materia insolvenței, specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind, astfel cum s-a arătat mai sus, atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, astfel că nu se poate reține o pretinsă discriminare între participanții la procedura insolvenței, care sunt supuși, cu precădere, regulilor instituție de Legea nr. 85/2006, și cei care cad sub incidența dreptului comun. De altfel, prin art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 s-a prevăzut că, în ceea ce privește citarea, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență, conform art. 7 din această lege, vor fi efectuate și potrivit Codului de procedură civilă pe durata a 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, aceasta constituind măsură tranzitorie, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006. Or, situația tranzitorie prevăzută de lege și aplicarea propriu-zisă a textelor referitoare la procedurile de insolvență desfășurate prin Buletinul procedurilor de insolvență nu poate constitui, ca atare, o discriminare.

28. Totodată, Curtea reține că, din examinarea prevederilor criticate în mod concret de către autorul excepției de neconstituționalitate, nu reiese că legiuitorul ordinar a instituit măsuri prin care să stabilească accesul (abonarea) cu titlu gratuit la Buletinului procedurilor de insolvență pentru nicio entitate sau persoană implicată în procedura insolvenței, astfel că nici nu se poate pune în discuție o presupusă discriminare. De altfel, în aplicarea normelor privind procedurile de insolvență a fost adoptată, spre exemplu, H.G. nr. 124/2007 pentru aprobarea prețului de vânzare al Buletinului procedurilor de insolvență (M. Of. nr. 107 din 13 februarie 2007), prin care s-a aprobat prețul de vânzare al Buletinului procedurilor de insolvență, atât individual și pe bază de abonament, pe suport fizic, cât și pe bază de abonament, pe suport electronic. În acest context, prin ordine ale ministrului justiției, sunt aprobate tarife pentru eliberarea unor copii de pe Buletinul procedurilor de insolvență, copii certificate de pe actele de procedură publicate și furnizarea de informații din Buletinul procedurilor de insolvență. De altfel, chiar dacă legea ar reglementa accesul gratuit al unor entități juridice la Buletinul procedurilor de insolvență, aceasta nu înseamnă de plano inegalitate de tratament, ci Curtea, în funcției de condițiile normative concrete, va analiza conformitatea legislației respective cu dispozițiile art. 16 din Constituție. Exonerarea de la obligația de plată a anumitor taxe de către anumite entități este un atribut exclusiv al legiuitorului, a cărui exercitare nu afectează egalitatea în fața legii și nu instituie vreo discriminare, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 36 din 5 februarie 2013 (M. Of. nr. 150 din 21 martie 2013), sau Decizia nr. 1.298 din 4 octombrie 2011 (M. Of. nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

29. Mai mult, chestiunea plății unei taxe pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvență, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție, a mai fost analizată de Curtea Constituțională atunci când s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 7 alin. (1)-(3) din Legea nr. 85/2006, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 367 din 17 martie 2009 (M. Of. nr. 260 din 21 aprilie 2009), ale cărei considerente își păstrează valabilitatea mutatis mutandis și în privința art. 7 alin. (8) și (9). Astfel, în privința acestor critici, Curtea a reținut că accesul la justiție și exercitarea dreptului la apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiționări în vederea unei bune administrări a justiției, condiționări ce pot îmbrăca și forma unor obligații de ordin financiar. În mod evident, aceste condiționări trebuie să își găsească o justificare rezonabilă și proporțională cu obiectivul propus și să nu ducă la imposibilitatea de exercitare efectivă a drepturilor fundamentale mai sus menționate. Obligațiile corelative ce decurg pentru părți în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului la apărare, atât timp cât părțile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic și să consulte dosarul în vederea cunoașterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita, în cadrul cheltuielilor de judecată, toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, aplicabile în temeiul art. 149 din Legea nr. 85/2006 [a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009 (M. Of. nr. 879 din 16 decembrie 2009)].

30. Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (8) și (9), art. 77 alin. (2) și (3) și art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și ale art. 21 din Constituție urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Ciprian Iulian Damian în Dosarul nr. 1.402/89/2014/a9 al Curții de Apel Iași – Secția civilă. De asemenea, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (8) și (9), art. 77 alin. (2) și (3) și art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.