Neconstituționalitate (comunicat CCR): Legea privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluționare a cererilor aflate în rolul comisiilor județene
Decizia CCR | Actul normativ | Sumar |
D.C.C. pronunțată în ședința din 28 septembrie 2022 | Legea privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluționare a cererilor aflate în rolul comisiilor județene | Neconstituționalitate |
În ședința din 28 septembrie 2022, Curtea Constituțională s-a reunit, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, pentru a dezbate obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluționare a cererilor aflate în rolul comisiilor județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 și a Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 și pentru modificarea unor acte normative.
Obiectul obiecției de neconstituționalitateLegea privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluționare a cererilor aflate în rolul comisiilor județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 și a Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 și pentru modificarea unor acte normative
În ședința din 21 septembrie 2022, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că
Legea privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluționare a cererilor aflate în rolul comisiilor județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 și a Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 și pentru modificarea unor acte normative este neconstituțională, în ansamblul său.
În esență, Curtea a reținut că, în procedura parlamentară de legiferare, Camera Deputaților a introdus, în calitate de Cameră decizională, două texte prin care se modifică două acte normative străine de obiectul de reglementare a legii adoptate, fără a exista nicio legătură de logică juridică între cele trei acte normative. Prin această intervenție au fost încălcate atât principiul bicameralismului, întrucât Camera de reflecție – Senatul, în acest caz, nu a avut prilejul să își exprime voința cu privire la textele normative introduse de Camera Deputaților, cât și principiul legalității și al securității juridice, deoarece nu a fost respectat principiul unicității de reglementare, potrivit căruia o lege trebuie să vizeze relații sociale omogene, să aibă un scop unic și un singur domeniu de reglementare, precum și domenii aflate în conexiune directă cu acesta, în caz contrar fiind afectată unitatea și coerența actului normativ.
În aceeași ședință, Curtea Constituțională a amânat următoarele cauze:
– pentru data de 5 octombrie 2022, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, obiecție formulată de Președintele României;
– pentru data de 12 octombrie 2022,
1. Sesizarea de neconstituționalitate asupra Hotărârii Parlamentului nr.8/2022 pentru constituirea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale, obiecție formulată de liderul grupului parlamentar al deputaților independenți de Dreapta;
2. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011, obiecție formulată de Președintele României.